| |||||
МЕНЮ
| Современная генетика2 – singamic?; sexul se determin? оn procesul fecunda?iei. C?tre acest tip apar?in majoritatea organismelor: pe?tii, p?s?rile, mamiferele ?. a. 3 – epigamic? (metagamic?); determinarea are loc dup? fecunda?ie, оn timpul diferen?ierii embrionare. E tipic? pentru viermele de mare Bonellia viridis, la care femelele sunt de dimensiuni mari, iar masculii - foarte mici paraziteaz? оn ele ?i le fecundeaz?. Larvele care apar ?i plutesc liber оn ap? se transform? оn femele, iar cele care se aga?? de trompa femelei - оn masculi. оn cazul cвnd o astfel de larv? este оnl?turat? de la femela-mamв si se dezvolt? separat, ea devine intersex. Din punct de vedere evolutiv acest tip, probabil, este cel mai primitiv ?i depinde mai mult de condi?iile mediului. Nu este exclus c? оn aceste cazuri femela secret? anumi?i «mediatori» care activeaz? preponderent genele ce controleaz? diferen?ierea sexului mascul, ?i astfel ea regleaz? propor?ia indivizilor de ambele sexe оn popula?ia local?. 5.3 Mecanismul cromozomial de determinare a sexului Оn celelalte cazuri de singamie sex-ra?io e determinat de mecanismul cromozomial ?i este egal cu 1:1. Acest raport ne aminte?te segregarea la оncruci?area. monohibrid? de analiz?, cвnd unul dintre p?rin?i este heterozigotat, iar cel?lalt homozigotat dup? alelele recesive: ( Aa x ? aa ( 2 Aa : 2 aa 1 1 Deci, dac? raportul dintre cele dou? sexe este de 1:1, оnseamn? c? unul dintre p?rin?i dup? con?inutul cromozomilor sexuali trebuie s? fie homogametic (s? formeze numai un tip de game?i), iar cel?lalt - heterogametic (s? produc? dou? tipuri de game?i). Cercet?rile citologice au demonstrat, c? la genul de plo?ni?e Protenor o jum?tate dintre spermatocite con?ine 7 cromosomi, iar alta numai 6. Cromozomul оn plus a fost numit X. La alt gen de plo?ni?e Lygaeus toate spermatocitele con?ineau cвte 7 cromozomi, оns? unul dintre ei se deosebea atвt dup? form?, cвt ?i dup? dimensiuni, de acea el a fost numit y - cromozom. Ovulele la ambele genuri tot con?ineau cвte 7 cromozomi, inclusiv cromozomi - X. Perechea de cromozomi dup? care se deosebeau оntre ei masculul ?i femela ?i care determin? sexul au fost numi?i de c?tre E. Wilson оn 1908 cromozomi sexuali. Deci оn ambele cazuri un sex va fi homogametic (XX), iar altul - heterogametic (XO sau XY) ?i оn ambele cazuri segregarea dup? sex va fi оn raport de 1:1 dup? cum urmeaz?: ( XX x ? XO ( XX x ? XY ( ( 2 XX : 2 XO 2 XX : 2 XY 1 1 1 1 Cercet?rile ulterioare au demonstrat c? sexul heterogametic poate fi nu numai cel mascul, ci ?i cel femel. Astfel, prin analiza genetic? s-a constatat c? la p?s?ri (g?ini) sexul femel este heterogametic. Оns? morfologia cromozomilor nu era оnc? studiat? de aceea sa propus ca ei s? fie оnsemna?i prin Z (оn loc de X) ?i W (оn loc de Y). Actualmente, cвnd s- a constatat c? Z ?i W- cromozomii prin nimic func?ional nu se deosebesc de cromozomii X ?i Y, aceast? semnifica?ie a lor nu se mai e оn seam?. Generalizвnd datele cunoscute оn literatur? se pot eviden?ia patru tipuri оn determinismul sexului: 1 - tip Drosophyla: (XX ; ?XY E caracteristic pentru majoritatea speciilor: mamifere, inclusiv omul; diptere (Drosophyla), unele specii de pe?ti s. a. 2 - tip Protenor: (XX; ?XO ortoptere (greierii de cвmp), libelule, unele mamifere (cangur) ?. a. 3 tip - Abraxas : (XY; ?XX p?s?ri (g?ini), tвrвtoare (?arpi), pe?ti, fluturi (vierme de m?tase) ?. a. 4 - tip Lygaeus: (XO; ?XX tвrвtoare (?opвrle), amfibieni (broa?te), fluturi (molii) etc. Оn cazuri de partenogenez? determinismul sexual difer? de aceste tipuri de baz?. Astfel, la albine regina poate depune atвt ou? fecundate, cвt ?i ne fecundate. Din primele se dezvolt? albinele lucr?toare – (2n = 32, iar din celelalte - trвntori: ?n=16. Mecanismele determinismului sexual la plante sunt mai pu?in cunoscute ?i cu mult mai dificil? este studierea lor. Aceasta se datore?te оn primul rвnd faptului c? multiplele gene ce determin? sexul sunt localizate preponderent оn autozomi. Diversitatea modurilor de оnmul?ire a plantelor fac оnc? mai dificil? analiza genetic? a acestor mecanisme. Devierea оn raportul segreg?rii dup? sex e obi?nuit? pentru toate speciile cu determinare fenotipic? a acestuia. Astfel, la Arisaema japonica din bulbi mari se dezvolt? plante cu flori feminine, iar din cei mici - plante cu flori masculine. Problema. despre sex-ra?io la plante poate fi pus? оn aceea?i form? ca la animale numai оn dou? cazuri: la plantele dioice ?i la cele monoice unisexuate. Dup? datele lui Westergaard (1958) mecanismul cromozomic e bine cunoscut la pu?ine genuri de plante, printre care: Canabis - (XX; ?XY Fragaria - (XY; ?XX Valisneria - (XX; ?XO ?.a. Оn оncheierea acestui capitol trebuie de men?ionat, c? tot mai mult se acumuleaz? date ce m?rturisesc despre natura bisexuat? a indivizilor unor specii, ceea ce contravin teoriei despre rolul absolut al cromosomilor X ?i Y оn determinarea sexului. Оnc? оn anul 1921 K. Bridges, studiind am?nun?it dimorfismul sexual la Drosophyla a observat diferite forme de trecere de la un sex la altul, numindu-le intersexe. El a descris ?i multe cazuri de supersexe - super-femele ?i supermasculi, la care organele reproductive erau hipertrofiate, оns? indivizii ca atare sterili. Studiul citologic al indivizilor intersexuali a demonstrat o varia?ie vast? оn coraportul dintre num?rul cromozomilor - X ?i a garniturilor de autozomi. S- a constatat urm?toarea legitate: cu cвt indicele sexual X/A este mai mare, cu atвt mai mult sunt exprimate caracterele femelei, ?i invers. De aici reiese, c? sexul la Drosophyla este determinat de bilan?ul оntre cromozomii - X ?i autozomi. Deci sexul prezint? un caracter poligenic, plurifactorial. Genele, ce determina sexul femel sunt localizate оn cromozomul X, iar cele ce controleaz? sexul mascul – оn autozomi. 5.4 Determinarea sexului la om Determinarea sexului la om are loc оn corespundere deplin? cu mecanismul cromozomal. Reie?ind din formula mecanismului cromozomal, sexul copilului va depinde оnainte de toate de tat?, dat fiind faptul c? unirea diferi?ilor lui game?i (X ?i Y) cu game?ii X ai mamei va pune оnceputul dezvolt?rii fie a unei feti?e (XX), fie a unui b?ie?el (XY). Teoretic, reie?ind din aceast? formula, ar trebuie s? se nasc? un num?r egal de feti?e ?i b?ie?i. Statistica demonstreaz?, оns?, c? mai des se nasc, totu?i , b?ie?i. Iat? cвteva exemple. Оn momentul concep?iei se formeaz? aproximativ de o dat? ?i jum?tate ori mai mul?i embrioni-b?ie?i decвt embrioni-feti?e. Dar оn primele luni de sarcin? mor de 2-3 ori mai mul?i embrioni-b?ie?i, raportul dintre num?rul de b?ie?i ?i feti?e n?scu?i mor?i este egal cu 125: 100, iar mortalitatea infantil? este ?i ea mai ridicat? la b?ie?i. Оn momentul na?terii raportul dintre num?rul de feti?e ?i b?ie?i e de 100 la 106. Spre vвrsta de 18 ani num?rul de fete ?i b?ie?i se echilibreaz? (оnceputul alegerii miresei ?i a mirelui!). Spre vвrsta de 50 de ani la 100 de femei revin 85 de b?rba?i, iar la 85 do ani la 100 de b?trвnele revin numai 50de b?trвni. A?a stвnd lucrurile, mai r?mвne de v?zut care este, totu?i , sexul tare: sexul feminin este astfel nu numai frumos, ci ?i tare! ?i, totu?i , de ce se nasc mai mul?i b?ie?i? Cromozomul Y este оntrucвtva mai mic decвt cromozomul X. Mult timp, оns?, nu s-a ?tiut dac? aceast? deosebire оntre spermatozoizii «masculini» ?i «feminini» se r?sfrвnge asupra aspectului lor. Abia relativ recent, prin aplicarea unor metode perfec?ionate de microscopie, s-a putut stabili c? exist? оntr-adev?r dou? variet??i de spermatozoizi: unii au capul mic ?i rotund, iar la al?ii el este mai mare ?i u?or alungit. Biologul american L. ?ettlz a f?cut presupunerea c? cromozomii Y sunt localiza?i оn spermatozoizii cu capul mai mic. Ei au o mai mare vitez? de deplasare, de aceea ajung mai repede оn ovuli, ?i se concep mai mul?i b?ie?i. Trebuie remarcat faptul c? raportul de sex la nou-n?scu?i depinde ?i de vвrsta mamei. Astfel, mamele оn vвrst? de 18-22 de ani nasc 100 de fete la 125 de b?ie?i, iar mamele оntre 38 ?i 42 de ani-100 de fete la 90 de b?ie?i. Dup? toate probabilit??ile aceast? legitate este condi?ionat? de modificarea, оn leg?tur? cu vвrsta, a mediului fiziologic ?i biochimic al organismului feminin. Cele mai mic devieri оn direc?ia cre?terii sau mic?or?rii acidit??ii, a alcalinit??ii ?. a. m. d. pot duce la crearea de condi?ii care s? avantajele spermatozoizii de un tip ?i s?-i dezavantajeze pe cei de alt tip. Referitor, оns?, la mortalitatea ridicat? оn rвndul indivizilor de sex masculin, fenomen propriu nu numai speciei umane, dar ?i majorit??ii reprezentan?ilor lumii animale, putem construi doar ipoteze. Dar ne оndoielnic este c? precump?nirea оn momentul concep?iei ?i оn cel al na?terii a num?rului de indivizi masculini are o important? valoare adaptiv?, care vine s? compenseze viabilitatea lor mai mic? ?i s? asigure o egalitate numeric? оntre sexe anume c?tre momentul atingerii matur?rii sexuale. La mamifere sexul masculin reprezint? partea activ? a speciilor ?i, оn consecin??, mortalitatea оn rвndul masculilor, ca urmare a luptelor pentru supravie?uire dintre ace?tia, este mai ridicat? ca la femele. La om sexele masculin ?i cel feminin sunt clar diferen?iate atвt оn ce prive?te caracterele primare, cвt ?i cele secundare. Dar uneori se оntвlnesc indivizi, care posed? caractere sexuale proprii ambelor sexe (bisexuali). Grecii, care vedeau оn astfel de fiin?e o оmbinare a b?rb??iei lui Hermes ?i a feminit??ii Afroditei, i-au numit hermafrodi?i. Adev?ratul hermafrodit ar trebui s? posede organele necesare pentru a se autofecunda ?i, deci, s? fie оn acela?i timp ?i mam?, ?i tat?. Dar organisme cu astfel de tr?s?turi anormale nu sunt cunoscute. Ceva mai des se оntвlnesc indivizi numi?i pseudohermafrodi?i: la 1000 de persoane revine 1 pseudohermafrodit. Ace?tia-ni?te intersec?i - sunt оnzestra?i cu caractere sexuale secundare proprii ambelor sexe, caracterele sexuale primare fiind distincte. Iat? cвteva exemple. Оn 1935, оn timpul Jocurilor Olimpice, mare a fost surpriza pe care au tr?it-o arbitrii, cвnd au aflat c? оnving?toarei оn proba de 800 m pr?ntr'o interven?ie chirurgical? i-a fost redat? natura masculin?. Un an mai tвrziu o atlet? de frunte din Anglia, recordman? la aruncarea discului, оn rezultatul opera?iei a fost trecut? de asemenea оn categoria b?rba?ilor. Оntr-un alt caz un sergent al armatei poloneze s-a dovedit a fi femeie ?i apoi a n?scut un copil. Оn celulele hermafrodi?ilor, de regul?, exist? doi cromozomi X, iar pe unul din ei este fixat un fragment de cromozom Y. Dup? opinia savantului american S. Voctel, aceasta nu este singura cauz? a hermafroditismului. Nu este exclus c? оn anumite condi?ii factorii de mediu pot ac?iona оn a?a fel asupra genelor cromozomului X, оncвt ele оncep s? determine unele dintre caracterele proprii sexului masculin. Drept exemplu poate servi boala de natur? cromozomal? numit? «feminizare testicular?» ?i manifestat? prin fenomenul cвnd individul este femeie dup? aspectul exterior ?i b?rbat dup? structura intern?. De aceast? boal? sufer? fiecare a 2000-ea femeie cu genotipul XY. O astfel de femeie se poate c?s?tori f?r? ca so?ul s?-?i poat? da sama de adev?rata ei identitate. Singurul simptom evident al st?rii sale anormale o constituie sterilitatea. O astfel de femeie a fost regina englez? Elizabet I, care, de?i n-a manifestat indiferen?? fa?? de b?rba?i, totu?i, n-a avut copii. Dar se poate prezice sexul viitorului copil? S-a dovedit c? se poate. Astfel, savantul polonez F. Benendo a observat c? exist? o anumit? leg?tur? оntre sexul viitorului copil ?i momentul concep?iei. Drept baz? pentru aceast? constatare au servit datele pe care Benendo le-a ob?inut оn urma anchet?rii a circa 40 mii de femei gravide ?i perechi conjugale. A ie?it la iveal? o legitate curioas?. Astfel, dac? momentul concep?iei coincidea cu ziua ovula?iei, cвnd ovulul matur este eliminat de ovar (de regul?, aceasta se оntвmpl? оn a 12-14-ea zi de la оnceputul ciclului menstrual) оn 86,6% se n??tea b?iat. Dac?, оns?, actul sexual se produce cu 4 zile mai devreme оn 84,7% de cazuri se n??teau fete. Pe baza acestei legit??i Benendo a prezis la 11 perechi conjugale sexul viitorului copil ?i a gre?it numai оntr-un singur caz, iar la alte 11 perechi, care urmau indica?iile savantului, s-au n?scut copii anume de sexul de care au dorit. Dar cercet?rile savantului polonez nu s-au bucurat de apreciere. Ele nu aveau o baz? riguros ?tiin?ific?, iar la оntrebarea prin ce se explic? legitatea remarcat? Benendo n-a putut r?spunde. Оntre timp experien?ele lui ?ettlz (despre care am pomenit) au demonstrat c? spermatozoizii «feminini» sunt mai activi оn mediu acid, iar cei «masculini» - оn mediu alcalin. Ginecologilor le este cunoscut faptul c? de- a lungul ciclului de ovula?ie compozi?ia secre?iilor uterine sufer? schimb?ri considerabile: pe m?sura ce se apropie momentul ovula?iei aceste secre?ii cap?t? un caracter tot mai pronun?at alcalin mai favorabil pentru spermatozoizii «masculini». Cum vedem, aceste date conduc la aceea?i concluzie cu a statisticii lui Benendo: dac? concep?ia se produce оn momentul ovula?iei, ?ansele na?terii unui b?iat prevaleaz?. Dar iat? cu ce rezultate s-au оncheiat cercet?rile profesorului de la Universitatea din Paris J. Stolcovschi. Ancheta pe care a оntreprins-o la 134 de ferme din Normandia ?i care a cuprins 25653 de na?teri a demonstrat c? surplusul de caliu оn alimenta?ie face s? sporeasc? probabilitatea na?terii de vi?ei, iar surplusul de magneziu ?i calciu de vi?ele. La 82 de ferme la o parte de vaci, timp de o lun? pвn? la fecunda?ie ?i o lun? dup?, li s-a dat hran? cu diferite adausuri. ?i iat? ce rezultate s-au ob?inut: la vacile care au primit hran? cu surplus de caliu s-au n?scut 7 vi?ei ?i 1 vi?ic?, controlul - de 2 ?i 2; la cele la care оn hran? li s-a ad?ugat surplus de calciu ?i magneziu -1 ?i 9, controlul -2 ?i 3. Profesorul Stolcovschi consider? c? aceste rezultate nu contravin datelor ob?inute de ?ettlz. Totul const? оn faptul c? la ridicarea gradului de aciditate celulele pierd caliul, iar la mic?orarea lui, din contra, оl acumuleaz?. Prin aceasta ?i se poate explica na?terea cu prec?dere a b?ie?ilor оn cazurile cвnd concep?ia se produce оn momentul ovula?iei, proces, care coincide cu cea mai sc?zut? aciditate a secre?ilor uterine. Ei, dar s? zicem, c? embrionul e deja оn stadiu de f?t ?i p?rin?ii vor s? ?tie ce vor avea. Poate c? apare nevoia lu?rii unei decizii oportune. ?i pentru asemenea situa?ie exist? metode de determinare a sexului viitorului copil. Ele constau оn determinarea schimb?rilor din compozi?ia sвngelui matern, оn studierea celulelor frotiurilor vaginale sau a cromozomilor celulelor din lichidul amniotic. Ce-i drept, aceste metode sunt destul de complicate, insuficient de exacte ?i pot fi aplicate abia spre sfвr?itul sarcinii, cвnd, practic, nu mai prezint? nici o valoare. Оn schimb, metoda elaborat? de C. V. Ciaciava, directorul IC? оn domeniul obstetrici ?i ginecologiei al Ministerului ocrotirii s?n?t??ii din Georgia, asigur? o precizie de ordinul a 94-97% ?i este aplicabil? оn orice perioad? a sarcinii. Оn ce const? aceast? metod?? Pentru оnceput se va prinde o broasc?-mascul matur? din punct de vedere sexual ?i i se vor injecta 2- 3 pic?turi de urin? luat? de la femeia gravid?. Peste o or?-dou? din cloaca broa?tei, cu o pipet?, se va extrage pu?in lichid ?i se va depune pe o lam? оn a?a fel оncвt s? vin? оn contact cu doi electrozi metalici pla?i, uni?i cu un aparat generator de curent. Sub ac?iunea substan?elor din urina femeilor gravide broasca elimin? spermatozoizi care pot fi examina?i sub microscop. Оn cazul cвnd urina va apar?ine unei femei care nu este gravid?, broasca nu elimin? spermatozoizi. S? ne imagin?m c? fix?m microscopul ?i cupl?m curentul. Vom vedea una din dou?: sau spermatozoizii se vor deplasa ?ov?itor ?i spre electrodul pozitiv, ?i spre cel negativ, sau cu o vitez? crescвnd? se vor оndrepta cu to?ii оntr-o parte ?i оn curвnd vor dispare din cвmpul nostru de vedere. Оn primul caz este vorba de o prob? de spermatozoizi оnc?rca?i diferit, iar fenomenul cel?lalt se produce atunci, cвnd se examineaz? o prob? de spermatozoizi cu оnc?rc?tur? de un singur sens. Primul caz sugereaz? na?terea unui b?iat, iar cel?lalt - a unei fete. Оn cursul mai multor ani profesorul Ciaciava ?i colaboratorii s?i ?i-au verificat cu toat? exigen?a metoda elaborat?. Au fost examinate peste 1000 de femei cu sarcini оntre a 8-a ?i a 40-ea s?pt?mвn?. Оn 95% din cazuri prezicerile examinatorilor s-au adeverit f?r? gre?. De remarcat c? fiecare femeie a fost supus? numai la o singur? prob? de examinare. Probabil, c? prin dublarea probelor procentul previziunilor juste se poate ridica pвn? la 100. Оntr-un cuvвnt, datorit? acestei inova?ii omenirii i s-a pus pentru prima oar? la dispozi?ie o metod? simpl? ?i sigur? de rezolvare a str?vechii dileme «b?iat sau fat?». Dar nu va conduce acest lucru la оnc?lcarea echilibrului dintre sexe? Speciali?tii consider? c? acest lucru ar avea consecin?e tragice asupra destinului umanit??ii. Iat? ce scrie оn leg?tur? cu aceasta renumitul demograf, profesorul D. Valentei: «Оnainte de toate urmeaz? s? se stabileasc? dac? p?rin?ii vor da preferin?? vre-unui sex. Spre deosebire de «obiectiva» natur?, p?rin?ilor nu le este indiferent cine li se va na?te-majoritatea dau preferin?? b?ie?ilor... Dar a devenit de pe acum limpede c? pentru biologia speciei umane raportul dintre sexe prezint? importan??. Dup? toate probabilit??ile este important ca оntre sexe s? domine un echilibru numeric sau o mic? superioritate numeric? a femeilor. Оnc?lcarea arbitrar? a acestui raport оn favoarea sexului feminin poate duce la cel mai r?u lucru - la degradarea lui Homo sapiens. S-ar оntвmpla c? femeia оn calitate de membru al societ??ii ar suferi o involu?ie enorm?...» Iat?, оns?, c? publicarea оn «Literaturnaia gazeta» (19 iunie, 1974) a rezultatelor unor cercet?ri sociologice a adus o limpezire a situa?iei. S-a dovedit c? umanitatea nu este amenin?at? de nici un fel de deplasare spre un sex sau altul. Aceasta fiindc?, de?i b?rba?ii prefer? s? aib? un fiu, femeile doresc mai mult s? aib? o fiic?. Dac? mai оnainte, оn timpuri patriarhale, na?terea unui copil de sex masculin promitea familiei anumite avantaje economice sau sociale, ast?zi se pot pune mai multe speran?e pe Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34 |
ИНТЕРЕСНОЕ | |||
|