Современная генетика

оn?elege de la sine c? dac? elevul sau studentul nu poate s? asimileze

ceva, dar o dore?te, el va fi, pe drept, recompensat, dac?, оns?, este

capabil, dar lene?, pe bun? dreptate, va fi mustrat. ?i deoarece toate

aceste calit??i determin? rela?iile dintre oameni, manifestarea lor va fi

apreciat? оn chip diferit, оn dependen?? de condi?iile concrete ale

mediului social.

Оn ce prive?te seulezul de 3 ani Chim, nici acest caz nu con?ine nimic

supranatural. Pur ?i simplu, exemplul ilustreaz? o dat? оn plus

posibilitatea manifest?rii foarte de timpuriu ?i оn diverse domenii a unor

capacit??i poten?iale enorme. ?tiin?a nu dispune оnc? de informa?ie

suficient? asupra modului оn care recep?ioneaz? lumea оnconjur?toare

copilul оn perioada dezvolt?rii sale embrionare. Nu este exclus c? anume

aceast? perioad? este fundamental?, hot?rвtoare оn formarea psihicului ?i,

prin urmare, ?i a personalit??ii omului. Оn perioada embrionar? dezvoltarea

creierului este determinat? de programul .genetic. Programul genetic, –

scrie cunoscutul geneticiian sovietic, academicianul N. P. Dubinin, –

asigur? posibilitatea manifest?rii sferei spiritual suprabiologice a

omului, iar condi?iile sociale transform? aceast? posibilitate оn

realitate оn procesul activit??ii de munc?, social de produc?ie a

oamenilor, legat? de dezvoltarea vorbirii ?i оnrвurind asupra form?rii

gвndirii logico-abstracte». Nu este exclus c? оn viitor no?iunea «mediu

social» se va complecta cu starea psihic?, emotiv? оn care se afl?

viitoarea mam? оn perioada gravidit??ii. Doar ?i ea este diferit? la

diferite mame ?i chiar la una ?i aceea?i mam? la sarcini diferite.

9.3.3 Embriogenetica ?i pedagogia

Dac? a?i fost mai mul?i copii оn familie, pute?i – s-o оntreba?i pe mama,

cum se sim?ea ea cвnd a?tepta un copil sau altul. Mul?i о?i manifest? оnc?

de pe atunci temperamentul...

Momentul fecunda?iei ovulului este, de fapt, momentul na?terii unei noi

vie?i. Pвn? la el celulele sexuale au parcurs o cale lung? de diferen?iere

?i specializare оn conformitate cu programul genetic al fiec?ruia dintre

p?rin?i. Dup? unirea gametului mascul cu cel femel ?i formarea zigotului,

оncepe ac?iunea coordonat? a dou? programe genetice ?i realizarea

consecvent? a informa?iei ereditare, pe care o con?in, pe parcursul

оntregului proces de dezvoltare individual?.

De acum la a optsprezecea zi de la concep?ie оncepe s? bat? inima noii

fiin?e, la dou? luni organele оi sunt оn temei formate, iar la trei luni ea

se manifest? оn toat? plin?tatea: se poate stabili ce este b?iat sau fat?.

La patru luni EL sau EA оncep s?-?i caute o pozi?ie mai comod?, iar la

cinci unii о?i manifest? deja caracterul. La acest moment copilul simte ?i

retr?ie?te toate bucuriile ?i emo?iile mamei, fiind foarte sensibil la

dispozi?ia ei ?i reac?ionвnd оn mod corespunz?tor.

Se pare c? оn parte la acest fundament se referea L. N. Tolstoi cвnd

scria: «Oare nu atunci am ob?inut eu tot cu ceea ce tr?iesc оn momentul de

fa??, ?i am agonisit atвt de mult, atвt de repede, оncвt оn оntreaga via??

ce a urmat nu am reu?it s? cap?t nici a suta parte cвt c?p?tasem оnainte?

De la un copil de cinci ani ?i pвn? la mine e un singur pas. De la un nou-

n?scut pвn? la un copil de cinci ani e o distan?? cumplit?. De la embrion

pвn? la nou-n?scut e o pr?pastie, iar de la ne existen?? pвn? la embrion se

оntinde nu o pr?pastie, ci ceva de neconceput».

Оn psihologie ?i pedagogie se obi?nuie?te s? .se considere c? omul nu se

na?te personalitate, ci devine ca atare. ?i aceasta este оntr-adev?r a?a,

deoarece personalitatea a оnceput s? semnifice cel mai adesea

individualitatea оn raporturile ei sociale. Dar atunci ce urmeaz? s? se

considere na?terea omului-apari?ia lui pe lume sau momentul ini?ial al

dezvolt?rii sale оn uterul mamei? Doar acele nou? luni care urmeaz? dup?

momentul concep?iei noului om sunt mult mai bogate оn informa?ie decвt

mul?i dintre anii ce vor urma.

«Pot s? demonstrez c? multe din ceea ce consider?m specific uman, c?p?tat

de om dup? na?tere, оn realitate se con?ine оn genetica noastr?, se afl? оn

natura noastr? оn forma unor raporturi fixate ale structurilor nervoase», –

scria remarcabilul fiziolog, academicianul P. Anohin. Aceast? declara?ie

permite s? se considere c? formarea personalit??ii оncepe .in procesul

dezvolt?rii embrionare a copilului, iar manifestarea particularit??ilor ei

оncepe la diferi?i oameni оn momente diferite. Nu f?r? temei se spune

devenirea, ?i nu apari?ia personalit??ii; ?i nu a personalit??ii оn

general, ci a unui om concret.

«Nu este exclus, - scrie cunoscutul psiholog Ia. L. Colominechii, – c?

оntr-un viitor nu prea оndep?rtat s? se formeze un domeniu special al

pedagogici – pedagogia embrionar?, ?tiin?a despre ac?iunea direct? ?i

indirect? (prin intermediul psihicului ?i organismului mamei) asupra

form?rii psihicului omului оn perioada dezvolt?rii sale embrionare».

Ideea c? fiecare om vine pe lume cu un ansamblu variat de capacit??i a

devenit una din tezele de baz? ale concep?iei umaniste despre om. Aproape

оn fiecare om exist? capacit??i spirituale poten?ial nelimitate. A fost

demonstrat c? miliardele de celule ale creierului omenesc sunt capabile s?

оnf?ptuiasc? o munc? cu adev?rat titanic?; problema e, оn ce mod se pot

mobiliza ?i folosi la maximum colosalele lor posibilit??i. Оntr-un

laborator de psihologie a fost efectuat? o experien?? оn care ex-campionul

lumii la ?ah M. Tal a jucat ?ah cu persoana supus? examin?rii. Trei partide

acesta le-a jucat оn stare obi?nuit?, iar alte trei-оn stare de hipnoz?,

insuflвndu-i-se chipul unuia dintre ?ahi?tii remarcabili din trecut. Tal a

cв?tigat. Dup? seans el ?i-a caracterizat оn felul urm?tor partenerul:

«Оnainte de hipnoz? am jucat cu o persoan? care abia mi?ca figurile. Оn

stare de hipnoz?, оns?, оn fa?a mea st?tea un cu totul alt om, expansiv,

energic, оndr?zne?, care juca cu dou? categorii mai bine».

O persoan? este considerat? capabil?, dac? manifest? un interes deosebit

pentru vre-o preocupare ?i dac? оn acest caz ea оnsu?e?te mai repede ?i mai

u?or decвt al?ii cuno?tin?ele, deprinderile, metodele corespunz?toare, dac?

ob?ine succese оn domeniul respectiv.

Dar оn caz c? nu ob?ine nici un fel de succese? Trebuie considerat?

incapabil?? Oameni incapabili nu exist?, exist? oameni care nu ?i-au

valorificat capacit??ile, oameni care «?i-au оngropat talentul».

Оn prezent a devenit ca nici odat? acut? problema determin?rii

hipertimpurii a profilului capacit??ilor copilului, ale adolescentului,

pentru a i se putea alege direc?ia de instruire ?i de preg?tire

profesional?, care i-ar asigura ?i cuno?tin?ele, ?i dragostea pentru

ocupa?ia, pe care el o va exercita cu maxim? d?ruire, ?i deci ob?inвnd

maximum de satisfac?ie.

Capacit??ile remarcabile se pot оmbina cu o memorie auditiv? obi?nuit?; o

memorie vizual? obi?nuit?-cu o capacitate de a reac?iona rapid. Eforturile

enorme care se depun pentru ob?inerea instruirii muzicale pot s? nu dea

nici m?car o parte mic? din efectul pe care l-ar da cultivarea la acela?i

copil a aptitudinilor sale matematice sau lingvistice.

Cu alte cuvinte, fiecare adolescent, p?rin?ii ?i pedagogii acestui

adolescent trebuie s?-i cunoasc? p?r?ile slabe ?i cele tari ale profilului

capacit??ilor cu care este оnzestrat.

Fiecare om este poten?ial оnzestrat pentru a activa оntr-un anumit

domeniu mai eficient ca al?ii. Doar registrul capacit??ilor umane este

infinit, iar num?rul profesiilor trece peste 40 de mii. Prin urmare, rar om

care s? nu fie оnzestrat cu un num?r de aptitudini suficiente pentru a

putea munci creator, cu toat? d?ruirea, pentru a se putea realiza plenar.

Este limpede c? orice profesie se cere aleas? conform оnclina?iilor pe

care le avem. «Dac? оns? ne-am ales o profesiune pentru care nu avem

capacit??ile necesare, nu o vom practica nici odat? оn mod onorabil... Cel

mai firesc rezultat va fi atunci dispre?ul fa?? de noi оn?ine; dar exist?

oare sentiment mai chinuitor...» medita la timpul s?u tвn?rul Marx.

Problema privind influen?a relativ? a eredit??ii ?i a mediului asupra

tr?s?turilor individuale ale omului continu? s? fie departe de a fi

rezolvat? definitiv. Dar deja оn prezent este limpede c? ignorarea

deosebirilor genetice dintre oameni оn ceea ce prive?te particularit??ile

de intelect sau caracter are repercursiuni negative asupra instruirii ?i

educa?iei. Iar noi suntem cu to?ii material organiza?i оn chip оntrucвtva

diferit. Colosala varietate a aptitudinilor din popula?iile umane

reprezint? acea surs? inepuizabil?, pe baza c?reia se realizeaz? progresul

tehnico-?tiin?ific ?i social al societ??ii.

Noi, p?rin?ii ?i pedagogii, mai avem mult de muncit pentru ca fiecare nou-

n?scut s? poat? deveni ceea ce este оn stare s? devin?, s? se realizeze la

cel mai оnalt grad. Or, aceasta nu-i chiar atвt de pu?in.

Prin urmare, este necesar ca genetica ?i pedagogia s? g?seasc? cвt mai

repede limb? comun?, precum au g?sit de acum genetica ?i teoria evolu?iei,

genetica ?i selec?ia, genetica ?i microbiologia, genetica ?i medicina.

9.4. Genetica ?i psihologia

9.4.1 Omul ca fiin?? biiosocial?

Corela?ia оntre componentele biologice ?i sociale ale omului constituie

una dintre cele mai importante probleme, pe care caut? s-o rezolve savan?i

din оntreaga lume. Оn cartea «Genetica, comportamentul, responsabilitatea

(N. Dubini, I. Carpe?, V. Cudreav?ev, 1982) se scrie: «Recunoscвnd aspectul

socializat al propriet??ilor bilologice ale omului nu trebuie se sc?p?m din

vedere, c?, fiind o fiin?? vie, el se supune totodat? legilor bilologice

fundamentale ?i оn acest sens posed? particularit??ile proprii a tot ce e

viu pe P?mвnt».

Biologul ?i socialul la om sвnt factori strвns lega?i оntre ei ?i

interdependen?i. Astfel, A. Ghezell оn lucrarea «Copiii omului ?i copiii

lupilor» ne poveste?te despre unii copii, care de mici, fiind r?pi?i de

lupi, au crescut оn mediul acestora ?i pe urm? n-au avut comportare uman?.

Оn anul 1920 оn India, оn vizuina unor lupi, au fost g?site dou? feti?e –

Amala ?i Camala, care fiind date оn grija savan?ilor a?a ?i n-au mai fost

оn stare s? se adapteze la mediul societ??ii umane ?i au murit curвnd. Este

bine cunoscut ?i cazul lui Kaspar Hauzer, care fiind izolat timp de 16 ani

оntr-un beci, dup? aceea scolarizarea lui a fost imposibil?.

Particularit??ile biologice – genotipul s?u individual – omul le cap?t?

prin ereditate de la p?rin?i. Totodat? calit??ile omului sunt determinate

de mediul ambiant, оn mijlocul c?ruia are loc dezvoltarea lui. Cazurile

descrise mai sus demonstreaz? pe deplin acest adev?r. Ca dovad? оn acest

sens poate servi ?i faptul c? gemenii monovitelini nu numai c? seam?n?

оntre ei ca dou? pic?turi de ap?, adic? sunt identici ca genotip, dar sunt

aproape identici ?i ca fenotip.

Dac? asemenea gemeni erau desp?r?i?i ?i crescu?i оn medii diferite, ei

о?i p?strau complet asem?narea fizic? ?i multe manifest?ri de ordin psihic

– temperamentul, оnclina?iile, gusturile – le aveau asem?n?toare.

Dup? cum s-a mai men?ionat omul este o fiin?? biosocial?. Evolu?ia

biologic? se produce оntr-un timp foarte оndelungat, pe cвnd cea social?

оntr-o perioad? mult mai redus?. Оn timpul dezvolt?rii istorice oamenii

creeaz? instrumente de munc? ?i оnf?ptuiesc munca, оn procesul c?reia

stabilesc rela?ii sociale ?i о?i оmbog??esc cuno?tin?ele. Experien?ele

c?p?tate se transmit din genera?ie оn genera?ie ?i, astfel, apare un

program social, care se mo?tene?te din str?mo?i. Academicianul A. Leontiev

distinge la om trei feluri de experien?e:

experien?a mo?tenit? prin program biologic sub form? de instinct;

experien?a social istoric? dobвndit? de omenire ?i transmis? prin

instruire ?i educa?ie;

experien?a individual? pe care o cap?t? fiecare om оn cursul vie?ii

personale.

Prima cuprinde perioada embrionar? – de la conceperea ?i formarea zigotei

pвn? la na?terea copilului. Оn aceast? perioad? se realizeaz? programul

genetic cu o oarecare influen?? (prin intermediul organismului mamei) a

mediului extern. Atвt factorii pozitivi, cвt ?i cei negativi influen?eaz?

corespunz?tor asupra realiz?rii programului genetic al f?tului.

Unii savan?i (B. Astaurov, E. Ilin, etc.) afirm? c? genele regleaz? nu

numai dezvoltarea fizic? ci ?i comportamentul social al omului. Mediul

ambiant nu va educa un pictor, un cвnt?re?, un matematician sau un sportiv

eminent dintr-un copil, care nu posed? predispozi?ii ereditare c?tre

acestea оnclina?ii, subliniaz? ei. Academicianul N. Dubinin neag? aceast?

accentuare a rolului programului genetic. «Nu exist? – scrie el – nici un

fel de gene pentru con?inutul spiritual al omului. Caracterele psihicului

uman se formeaz? cu ajutorul activit??ii social-practice a oamenilor».

Оns?, cum pe drept men?ioneaz? Kleopatra Vnorovschi, practica

demonstreaz?, c? fiecare om оnsu?e?te programul social оn felul s?u. De

exemplu, оntr-o clas? de elevi se prezint? acela?i program de obiecte, ce

trebuie s? fie оnsu?ite. De?i оn timpul pred?rii obiectelor de studiu se

?ine seama de particularit??ile individuale ale elevilor, totu?i nu fiecare

dintre ei poate s? le оnsu?easc? la acela?i nivel. Atitudinea elevilor fa??

de obliga?ii, reac?iile lor la sarcinile puse sunt diferite. Str?duin?ele

p?rin?ilor ?i оnv???torilor nu оntotdeauna pot orienta copiii оn direc?ia

dorit?. Copiii, adolescen?ii, tinerii о?i aleg calea lor proprie, conform

intereselor, оnclina?iilor, aptitudinilor. La fiecare om ele sunt diferite

?i ca con?inut ?i ca nivel.

Psihologul A. Luria a ajuns la concluzia, c? оn perioada dezvolt?rii

psihicului оn ontogenez? ereditatea are o influen?? mai accentuat? cвnd

copilul este mic. La etapele mai avansate de dezvoltare procesele psihice

se schimb? ?i dependen?a lor de factorii ereditari devine mai mic?. Aici

experien?ei individuale оi revine un rol mai pronun?at.

Programul genetic variaz? mult de la om la om. Chiar оn aceea?i familie

copiii cresc foarte diferi?i. Programul genetic оn decursul de milioane de

ani s-a schimbat la omenire оn оntregime, оns?, foarte pu?in. Factorii

evolu?iei ?i selec?iei naturale la om joac? un rol mai mic decвt la

animale. Omul ac?ioneaz? asupra naturii оn direc?ia dorit? de el ?i о?i

creeaz? un mediu specific, prielnic existen?ei. Iat? de ce programul social

se schimb? repede. Din genera?ie оn genera?ie el cap?t? forme noi, cea ce

tocmai ?i constituie progresul social. Educa?ia ?i instruirea asigur?

continuitate ?i progres. De?i programul social nu este оnscris оn gene ?i

con?inutul vie?ii psihice nu este ereditar, importan?a factorului biologic

nu treze?te nici o оndoial?. F?cвnd o compara?ie metaforic? putem spune c?

programul genetic prezint? acel fundament material pe care se dezvolt?

suprastructura social? a comunit??ii umane.

9.4.2. Factorii ereditari ?i intelectul

Trebuie de subliniat, c? omul poate s? aib? o experien?? bogat?, s?

posede cuno?tin?e vaste, оns? dup? cum se ?tie, nimeni pвn? azi n-a putut

descoperi vre-un mijloc cum s? elaboreze оn?elepciune prin instruire ?i

educa?ie. Nu degeaba оntr-o zical? moldoveneasc? se spunea: «Cвnd ar cre?te

mintea pe toate c?r?rile, apoi ?i oile ar pa?te-o».

Care este factorul principal оn dezvoltarea inteligen?ei? ?i aici exist?

dou? puncte de vedere, dou? orient?ri:

. orientarea ereditarist?, care recunoa?te ereditatea ca factor

principal оn formarea ?i dezvoltarea inteligen?ei;

. orientarea ambientalist?, care consider? c? totalitatea factorilor

din meidul ambiant determin? nivelul inteligen?ei.

Prima orientare sus?ine, c? inteligen?a omului, gвndirea lui sunt

оnn?scute. Deosebirile оn comportamentul ?i psihicul oamenilor se datoreaz?

unui anumit genotip, unic pentru fiecare dintre noi. Psihicul este

dependent de sistemul nervos, de anumite structuri ale creierului, de

organele de sim?, care se dezvolt? оn baza ac?iunii specifice a anumitor

gene. Capacitatea omului de a se instrui este de asemenea оnn?scut?. Faptul

acesta se datoreaz? aptitudinii omului de a influen?a asupra mediului ?i de

a-l schimba, iar intelectul e o form? superioar? de a se adapta la mediu.

Orientarea ambientalist? sus?ine c? inteligen?a se formeaz? ?i se

dezvolt? datorit? exclusiv factorilor sociali. Progresul social, care este

nelimitat, influen?eaz? activitatea intelectual?, dвndu-i un anumit

con?inut.

Actualmente, afar? de aceste dou? orient?ri diametral opuse, exist? ?i o

a treia, care оmbin? ambii factori: ereditatea ?i mediul ambiant. Prin

urmare, biologicul ?i socialul au rolul lor оn formarea оntregului psihic

uman ?i a specificului fiec?rei individualit??ii.

Omul se na?te cu multe predispozi?ii, care оn cursul vie?ii se pot

manifesta оntr-un mod sau altul оn dependen?? de anumite condi?ii.

Cuno?tin?ele ce le cap?t? fiecare om оn parte amplific? poten?a sa

intelectual?. Instruirea, educa?ia, diversele rela?ii sociale constituie

amplificatori ai dezvolt?rii inteligen?ei. Poten?ele apar ca ni?te

predispozi?ii biologice, iar mediul social, cultura – ca amplificatori ai

acestor predispozi?ii. Diferite medii sociale apar оn rezultatul ac?iunii

diferitor amplificatori. Propriet??ile biologice ne caracteristice speciei

umane nu pot fi dezvoltate la indivizii s?i, oricare ar fi mediul ce-i

оnconjoar?, ?i invers, poten?ele оnn?scute, care exist? оn stare latent?,

pot fi realizate prin crearea de condi?ii corespunz?toare lor.

Se poate oare diagnostica nivelul de inteligen??, aptitudinile mintale

ale omului? ?tiin?a contemporan? dispune de asemenea metode. Dintre ele

principale sunt dou?:

1. Studierea comparativ? a gemenilor;

2. Studierea aptitudinilor mintale prin teste de inteligen??.

Gemenii monovitelini avвnd acela?i genotip prezint? o foarte mare

asem?nare atвt somatic?, cвt ?i psihic?. Aceasta ofer? un material unic

pentru a studia atвt factorul ereditar, cвt ?i ac?iunea mediului оn

dezvoltarea intelectului. Deosebirile ?i asem?n?rile, ce se observ? la

gemenii monovitelini, dintr-o parte, ?i la gemenii bivitelini, din alta,

crescu?i оmpreun? sau separa?i unul de altul, ne demonstreaz? tocmai rolul

eredit??ii ?i a mediului оn manifestarea multor particularit??i, printre

care ?i ale celor intelectuale.

Nivelul de inteligen?? se m?soar? prin coeficientul intelectual (CI),

aflat prin aplicarea testelor de inteligen??. Testele m?soar? variate

propriet??i intelectuale, care se formeaz? ?i se dezvolt? оn decursul

vie?ii individuale. Rezultatele test?rilor efectuate de mai mul?i savan?i

au demonstrat, c? CI la gemenii monovitelini crescu?i оn acelea?i condi?ii

coincid cu 87%, la gemenii monovitelini crescu?i оn codi?ii diferite

coincid cu 75%, pe cвnd la gemenii bivitelini crescu?i оmpreun? sau separat

coinciden?a CI e numai de 50%.

Savantul american Iepsen a ajuns la concluzia c? 80% din coeficientul de

inteligen?? se datoreaz? eredit??ii ?i 20% – mediului.

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34