| |||||
ÌÅÍÞ
| Ñîâðåìåííàÿ ãåíåòèêà9.1.1 Hibridarea ca metod? de ob?inere a soiurilor noi Care sunt, deci, metodele geneticiii ?i selec?iei care permit crearea unor soiuri înalt productive de plante de cultur?? Printre metodele destul de veci, dar bine încercate, aplicate cu succes în prezent trebuie numit? hibridarea. Hibridarea ofer?' posibilitatea îmbin?rii într-un singur soi a însu?irilor utile a dou? ?i mai multe forme parentale. Prin aceast? metoda au fost deja create soiuri de culturi cerealiere productive, cu boabe de calitate superioar?, rezistente la factorii climatici nefavorabili, la boli ?i d?un?tori, la polignire ?i scuturare. Dintre soiurile omologate de grâu aproximativ 60% sunt formate prin hibridare. O capodoper? a selec?iei o constituie soiul de grâu de toamn? Bezostaia- 1, creat de academicianul P. P. Luchieanenco. Acest soi cu tulpina scurt?, cu paiul tare, care nu poligne?te la irigare, este tot odat? rezistent la rugina brun?, galben? ?i de tulpin? ?i la iernare. El are o productivitate înalt?, iar f?ina ?i produsele preparate din ea sunt de calitate superioar?. Ce îmbinare de caractere ?i însu?iri utile! Un adev?rat soi «genial»! Conform rezultatelor încerc?rii interna?ionale a soiurilor, Bezostaia-1 a fost apreciat drept cel mai bun soi de grâu de toamn? din lume. Lucrând în vederea cre?rii unor soiuri noi, ?i mai productive, de grâu, P. P. Luchieanenco a încruci?at Bezostaea-1 cu soiuri rezistente la polignire din RDJ ?i a ob?inut soiurile înalt productive de grâu de toamn? «Avrora» ?i «Cavcaz» - cu tulpina scurt?, rezistente la polignire ?i boli micotice, capabile s? dea roade de 70-80 q/ha. Un loc deosebit în selec?ia grâului de toamn? revin lucr?rilor academicianului V. N. Remeslo. În cadrul IC? «Mironovschii» în domeniul selec?iei ?i seminologiei, el a creat un remarcabil soi sub aspectul productivit??ii ?i calit??ii boabelor - Mironovscaia-808. Savan?ii de la Institutul «Mironovschii» au creat o serie de noi soiuri cu un ?i mai, ridicat poten?ial productiv. Este vorba de soiurile Ilicovca, Mironovscaea-Iubileinaia ?i altel¸, care dau o road? de 90-100 q/ha. Veniturile de la introducerea lor, ob?inute în curs de 3 ani, au întrecut de 1000 de ori cheltuielile pe care le-a necesitat crearea lor. Apoi pe câmpuri a început s? fie sem?nat ?i grâul de toamn? «Prjevalscaia», care în condi?iile irig?rii d? roade de 110,4 q/ha. O larg? aplicare au c?p?tat la graminee lucr?rile de hibridare îndep?rtat?. În cazul hibrid?rii îndep?rtate sunt încruci?ate plante, apar?inând unor specii ?i chiar unor genuri diferite (de exemplu, grâu ?i secar?). Metoda permite introducerea într-o anumit? specie a caracterelor altei specii, inclusiv a caracterelor unor specii s?lbatice. Aceasta l?rge?te extrem de mult îmbinarea unor însu?iri productive valoroase. Astfel au fost create un num?r mare de soiuri ca urmare a încruci??rii diferitelor specii de grâu, grâu ?i secar?, grâu ?i pir. Aplicarea hibrid?rii îndep?rtate este legat? ?i de-un ?ir de dificult??i: compatibilitatea proast? a p?rin?ilor, sterilitatea hibrizilor din prima genera?ie. În cazul încruci??rii unor plante de diferite specii în hibrid se îmbin? garnituri ne omologe (ne asem?n?toare) de cromozomi. De aceea la hibrid meioza decurge incorect (în game?i se stabilesc garnituri cromozomale diferite ?i incomplete). Astfel de game?i sunt ne viabili. Geneticiianul G. D. Carpecenco a elaborat teoria ?i metoda îmbin?rii cromozomilor formelor parentale în hibridul fertil. El a fost primul care a ob?inut un hibrid intergenic fertil prin încruci?area ridichii cu varza. Cu aplicare la culturile cerealiere, ideile lui G. D. Carpecenco au fost realizate în modul cel mai deplin la crearea culturii numite triticale, care reprezint? un hibrid fertil rezultat din grâu ?i secar?. Triticale se ob?ine prin încruci?area grâului cu secara ?i dublarea garniturii cromozomale a hibridului, ac?ionând cu alcaloidul numit colchicin?. Colchicina împiedic? repartizarea cromozomilor în procesul diviziunilor celulare. În acest fel, cromozomii de grâu ?i de secar? devin perechi ?i hibridul devine fertil. Triticale a mo?tenit de la p?rin?i calit??ile lor cele mai bune: hibridul este mai rezistent la schimb?rile bru?te de timp, cre?te la fel de bine pe cele mai diferite soluri ?i este mai rezistent la boli, în special la rugin?. Unele soiuri de triticale îmbin? con?inutul înalt do proteine ca la grâu cu un mare con?inut de lizin? - aminoacid indispensabil - ca la secar?. În afar? de aceasta, noua cultur? s-a dovedit a fi mai roditoare ?i este cultivat? în prezent în 52 de ??ri. Se considera c? f?ina de triticale va fi mai proast? decât cea de grâu. A?a s-a ?i întâmplat în cazul primelor forme ale hibridului. Pâinea nu era pl?cut? la gust ?i nu cre?tea. De aceea triticale era privit ca grâu de furaj, fiind introdus în ra?ia vitelor de carne ?i de lapte ?i a p?s?rilor domestice. S-a observat c? animalele ?i p?s?rile mâncau cu poft? grâul, ad?ugând bine în greutate. Iar analizele efectuate recent asupra f?inii celor mai bune ?i mai noi soiuri de triticale au demonstrat c? din ea se poate coace pâine destul de bun?. A. F. ?ulîndin a creat trei soiuri cerealiere de triticale (Amfiploid- 196, 201, 206) ?i unul de furaj (Amfiploid-1). Productivitatea triticalelor cerealiere atinge 75 q/ha, iar a celui de furaj - aproximativ 500 q/ha de mas? verde. Pe baza încruci??rii interspecifice a pirului cu grâul academicianul N. V. ?i?in a creat soiuri ?i forme valoroase de grâu de toamn?, având o mare rezisten?? la polignire, imunitate fa?? de o serie întreag? de boli. În Gr?dina Botanic? central? a A? a URSS N. V. ?i?in ?i V. F. Liubimova au ob?inut un nou hibrid cerealier trigenic în urma încruci??rii grâului, pirului ?i sec?rii. Hibridul are 35 de cromozomi din care 21 proveni?i de la grâul moale, 7-de la pir ?i 7-de la secar?. El îmbin? astfel caractere a trei genuri de plante, fiind multianual. Pentru a lichida sterilitatea hibridului, germenii lui au fost prelucra?i cu colchicin?, fapt care a dus la dublarea num?rului de cromozomi. Formele de plante ob?inute au 70 de cromozomi ?i sunt fertile. Hibrizii grâu-pir- secar? îmbin? astfel de caractere utile ca rezisten?a la iernare, vivacitatea, imunitatea la boli micotice ?i bacteriene, calitatea înalt? a boabelor. În ac?iunea de sporire a produc?iei de cereale în ??rile sudice inclusiv în republica noastr?, cu condi?ii climaterice de toamn? ?i prim?var? specifice o mare importan?? prezint? crearea unor soiuri de grâu de tipul plantelor îmbl?toare. Ele sunt create prin metoda hibrid?rii formelor de toamn? cu cele de prim?var?. În cazul când sunt îns?mân?ate toamna, ele se comport? ca grâul de toamn?, iar în cazul îns?mân??rii -- prim?vara - ca cel de prim?var?. La Universitatea agrar? «M. V. Frunze» din Chi?in?u s-au efectuat cercet?ri ale naturii genetice a îmbl?toarelor în cazul încruci??rii grâului de prim?var? cu grâu de toamn? de c?tre V. D. Siminel. El a creat o colec?ie de forme variate de acest tip (D-915, D-983, D-1009 ?. a ) pentru îns?mân?area în perioade mai târzii ?i în condi?iile unor toamne prelungite ?i secetoase. În astfel de an dup? rodnicie îmbl?toarele întrec cu 5-10 q/ha cele mai bune soiuri de grâu de toamn? (Mironovscaiea- 808, Bezostaiea-1 ?. a.). În plus, ele se remarc? prin calitatea înalt? a f?inii ?i a produselor de panifica?ie. Una din direc?iile cu cea mai bun? perspectiv? a geneticiii în domeniul selec?iei se bazeaz? pe aplicarea fenomenului heterozisului, numit ?i fenomen al vigorii hibride. Dup? cum se ?tie, formele hibride ale plantelor se deosebesc printr-o cre?tere mai intens?, prin vigoarea masei vegetale, printr-o road? înalt? de boabe. Prin aplicarea teoriei genetice s-a putut stabili c? cel mai mare efect heterozis îl d? încruci?area liniilor pure. Ob?inerea unor forme hibridie la plantele autopolenizate este, îns?, o chestiune destul de grea, fiind legat? de mari investi?ii de mijloace. De exemplu, pentru ob?inerea hibrizilor între linii la porumb a fost necesar ca de pe plantele liniei materne s? fie regulat îndep?rtate paniculele (inflorescen?ele), creându-se astfel posibilitatea poleniz?rii încruci?ate cu polen de alt? linie- patern?. Aceast? opera?ie a fost efectuat? manual ?i a necesitat mult timp ?i mult? munc?. Ce-i drept, descoperirea fenomenului sterilit??ii mascule citoplasmatice (SMC) a f?cut s? dispar? necesitatea efectu?rii opera?iei indicate. Fenomenul SMC la porumb a fost descoperit concomitent de c?tre selec?ionatorul, academicianul M. I. Hadjinov ?i de c?tre savantul american M. Rods ?i const? în aceea c? la plantele respective paniculele dau polen ne viabil. Dar în virtutea faptului c? sterilitatea este determinat? de anumite caracteristici ale citoplasmei ?i, deci, se mo?tene?te pe linie matern?, ?i hibridul ob?inut va fi steril. Pentru evitarea acestui lucru în calitate de forme paterne sunt folosite forme care au însu?irea de a reinstaura în hibrid fertilitatea, deoarece cromozomii lor con?in a?a- numitele gene-restauratoare. În produc?ia curent? se aplic? demult o serie de asemenea hibrizi heterozici ca, de exemplu, Crasnodarschii-303 TV, Dneprovschii-201, Orbita MV ?. a., care fac s? sporeasc? cu 30% productivitatea în boabe ?i mas? verde. În Moldova porumbul cu SMC a început s? fie cultivat din anul 1955. El a fost descoperit printre soiurile locale de porumb: Moldovenesc-galben, Moldovenesc-portocaliu, Cincvantino ?. a. A fost trecut? pe baz? de sterilitate cultura semincier? a mai multor .hibrizi de porumb, fapt care a permis s? se economiseasc? anual 150-200 mii de zile-om. Pe baza heterozisului productivitatea p?pu?oiului a crescut de la 20-30 q/ha la hibrizii între soiuri 60-70 q/ha la hibrizii între linii. Se desf??oar? o mare munc? în vederea cre?rii unor hibrizi de grâu, floarea- soarelui ?i de alte culturi. 9.1.2 Rolul poliploidiei în ameliorarea plantelor Un fenomen nu mai pu?in interesant, aplicat în cultura plantelor îl constituie poliploidia. Cunoa?tem de acum c? garnitura cromosomal? de baz? caracteristic? celulelor sexuale, se nume?te garnitur? haploid?. Pentru celulele somatice ale majorit??ii speciilor de plante sunt caracteristice garnituri cromozomale duble sau diploide. În condi?ii naturale se întâlnesc, îns?, ?i forme de plante cu o garnitur? cromozomal? poliploid?. Astfel, de exemplu, specia de grâu numit? tenchi con?ine o garnitur? cromozomal? diploid? (2n=14), grâul tare - o garnitur? tetraploid? (4n=24), iar grâul moale - o garnitur? cromozomal? hexaploid? (6n=42) Ultima form? este ^ forma de grâu cea mai r?spândit? pe glob ?i cu rezisten?a cea mai mare la ger. Academicianul A. R. Gebrac a ob?inut soiuri de grâu care con?in în celulele lor somatice câte 56 ?i 70 de cromozomi, adic? forme octaploide ?i decaploide, care nu se întâlnesc în flora spontan?. Fenomenul poliploidiei poate fi declan?at pe cale artificial?, folosind în acest scop diferite substan?e chimice, dintre care r?spândirea cea mai larg? a c?p?tat-o alcaloidul pomenit mai sus - colchicina. Formele de plante poliploide se deosebesc de cele diploide dup? multe caractere, inclusiv dup? productivitate. A. N. Lutcov, V. A. Panin, V. P. Zosimovic au ob?inut un soi de sfecl? de zah?r triploid?, care d? o road? de r?d?cini dulci ?i de frunze de dou? ori mai mare ?i, ce-i mai important, con?inutul de zah?r din r?d?cini este cu 10-25% mai ridicat în compara?ie cu parametrii respectivi ai formei diploide. În Japonia, Ungaria, SUA se cultiv? harbuji, care se. caracterizeaz? printr-o productivitate mare, con?inut sporit de zah?r, aproape fiind lipsi?i de semin?e ?i având o capacitate mai mare de p?strare. Poliploidia este aplicat? cu succes ?i în selec?ia culturilor cerealiere Au fost create deja un ?ir de soiuri de secar? tetraploid?: Belta, Leningradecaia tetraploidnaia, Polesscaia tetra. Start ?. a. Ele se disting printr-o înalt? productivitate, prin boabe mari, prin faptul c? nu polignesc ?i printr-o mai mare rezisten?? la bolile micotice decât soiurile diploide de secar?. În cadrul Gr?dinii botanice a A? a Republicii Moldova I. S. Rudenco a ob?inut o form? tetraploid? de poam? Risling-de-Rin. Ea are bobi?ele mai mari (aproape de dou? ori decât la forma diploid?), iar coacerea lor se produce cu 7-10 zile mai devreme. O mare munc? se desf??oar? ?i în vederea ob?inerii unor forme poliploide de plante de furaj. Astfel, soiurile tetraploide de trifoi ob?inute dau un însemnat adaos de mas? verde (25-86%) ?i cresc repede dup? seceri?. În Polonia a fost ob?inut? seradel? tetraploid?, care d? cu 204% mai mult? mas? verde decât cea diploid?. 9.1.3 Mutageneza experimental? O deosebit? aplicare a c?p?tat în selec?ie metoda mutagenezei experimentale, adic? a inducerii artificiale a muta?iilor, care servesc drept materie ini?ial? pentru crearea unor forme noi de plante. Pentru realizarea muta?iilor se folosesc atât mutageni fi-zici (diferite tipuri de radia?ie) cât ?i diferite. substan?e chimice. Metoda mutagenezei permite modificarea unor caractere ale acestui soi prin schimbarea anumitor gene sau blocuri de gene. Metoda poate fi aplicat? în vederea corect?rii unor neajunsuri ale soiului (de exemplu, rezisten?a sc?zut? la polignire sau boli). Dar principala direc?ie în folosirea mutagenezei const? în crearea de forme, având anumite caractere valoroase, cu scopul implic?rii lor în încruci??rile ulterioare. Deja a fost omologat soiul mutant de floarea-soarelui Pervene?, ob?inut prin metoda mutagenezei chimice. Con?inutul de acid oleic al uleiului extras din semin?ele acestui soi atinge 75%, ceea ce reprezint? de dou? ori mai mult decât la soiurile obi?nuite. Aplicând tratamente cu substan?e ca nitrozoetiluree (NEU), dimetilsulfat (DMS), etilenimin? (EI), etilmetansulfonat (EMS) ?i cu altele, I. I . Tarasencov a reu?it s? induc? numeroase caractere utile la maz?re. De exemplu, una din formele mutante ale maz?rei se coace cu o s?pt?mân? mai devreme, iar alta cu 10 zile mai târziu în raport cu soiurile ini?iale, ceea ce ofer? posibilitatea înc?rc?rii mai uniforme a fabricilor de conserve. Alte forme au întrecut cu 60% productivitatea unor a?a soiuri bune cum sunt Pobediteli ?i Ciudo Calvedona. Au fost ob?inu?i mutan?i cu o amplasare compact? a boabelor, cu o tulpin? mai scurt?, fiind mai rezisten?i la polignire ?i prezentând . avantaje pentru recoltarea mecanizat?. Dar, probabil, cel mai interesant s-a dovedit a fi soiul de maz?re cu sterilitate func?ional? incapabil de autopolenizare. La el pistilul iese în afar?, iar staminele sunt foarte scurte, de aceea polenul de pe ele nu nimere?te pe pistil. Concomitent la al?i mutan?i s-a format un nou tip de floare: cu totul deschis?, accesibil? pentru polenizarea de c?tre insecte. A?a a fost creat? pentru prima oar? maz?re capabil? de polenizare încruci?at?. Ac?iunea acestor mutageni chimici a fost controlat? pe ro?ii. ?i cu acest prilej au fost ob?inu?i mutan?i care prezentau interes: aveau o coacere mai rapid?, erau mai productivi, iar mutagenii DMS ?i EI au determinat formarea la soiul Moldavschii-rannii a unor plante cu ciorchini a câte 30 de ro?ii fiecare-recomandându-se ca foarte avantajoase pentru recoltarea mecanizat?. La A? a RM V. N. Lâsicov ?i colaboratorii s?i au creat pe baza folosirii factorilor fizici ?i chimici o original? colec?ie de mutan?i de porumb, care num?r? peste 500 de forme, fiecare dintre care având un ?ir de caractere valoroase: precocitate, num?r sporit de ?tiule?i, rezisten?? la t?ciune, con?inut ridicat de proteine ?. a. În RM trec probele sta?ionare circa 100 de noi hibrizi de p?pu?oi, crea?i pe baza liniilor mutante. Folosirea unor muta?ii ca Opac-2 ?i Flauri-2 au ca efect îmbun?t??irea calitativ? a proteinelor din gr?un?ele de porumb pe contul sporirii con?inutului de aminoacizi indispensabili (lizin?, triptofan) ?i în acest fel sporindu-i valoarea biologic?. Experien?ele de îngr??are a porcilor au demonstrat c? la hr?nirea lor cu p?pu?oi cu procent sporit ' de lizin? sporul de greutate în 24 de ore este egal cu .. 500-550 g, iar la hr?nirea cu p?pu?oi obi?nuit-doar cu 230-310 g. Hibridul Moldavschii-423 VL, creat de T. S. Cealîc, A. F. Palii, M. I. Borovschii ?. a. ?i raionat în republic?, con?ine de dou? ori mai mult? lizin? decât alte soiuri. Uneori metoda mutagenezei experimentale d? forme care lipsesc cu totul în natur?. Tratând semin?ele de grâu cu raze gama, selec?ionatorul indian M. S. Svaminatan a creat, de exemplu, vestitul soi-pitic, a c?rui introducere în practica agricol? a contribuit într-o m?sur? însemnat? la sporirea produc?iei de grâu a Indiei. Prin aceea?i metod? academicianul P. P. Luchieanenco a ob?inut un mutant din soiul Bezostaea-1 ?i o linie semipitic? de grâu cu un con?inut ridicat de protein? ?i cu o productivitate de peste 80 q/ha. Unul din principalii factori din mediul extern, care determin? productivitatea soiurilor, este regimul radia?ional. Dac? plantele vor fi mai bine luminate, productivitatea lor va fi corespunz?tor mai înalt?. Dar faptul depinde, în ultim? instan??, de structura plantelor-de caracterul compactit??ii ?i al ramifica?iei tufei, de orientarea frunzelor în spa?iu. De exemplu, la p?pu?oi frunzele sunt situate vertical ?i de aceea, chiar la o densitate sporit? a plantelor, fiecare din ele cap?t? o doz? suficient? do raze solare. La bumbac, îns?, frunzele din partea superioar? le umbresc ne cele din partea interioar?. În perioada înfloririi ?i rodirii, când rândurile se unesc, etajele medii ?i inferioare se afl? în condi?ii «de foame» de lumin?, fapt care se reflect? negativ asupra productivit??ii. De aceea, la «construirea» unor noi forme de bumbac o aten?ie deosebit? se acord? geometriei tufei. Prin iradierea cu raze gama a semin?elor savan?ii Institutului de cultur? a bumbacului al A? Tajice au ob?inut 60 de forme de bumbac modificate genetic. Între acestea se num?r? ?i mutantul «Duplex», la care frunzele sunt dispuse în a?a fel, încât nu se împiedic? una se alta ?i razele soarelui lumineaz? aproape integral etajul mediu. Pe fiecare peduncul al fructului plantei se dezvolt? ' câte dou? capsule de valoare complecta, scuturarea rodului legat fiind minim?. Productivitatea mutantului este cu 10 q/ha mai mare decât la soiul industrial primar 108-f, fiind de asemenea superior în ce prive?te calit??ile tehnologice ale fibrelor. Una din ispititoarele c?i de ridicare a productivit??ii fitotehniei o constituie sporirea facult??ii germinative a semin?elor în câmp. Este general cunoscut faptul c? în câmp uneori nu încol?esc aproape o p?trime din semin?ele cultivate. ?tiin?a agricol? mondial? caut? c?i de stimulare a Ñòðàíèöû: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34 |
ÈÍÒÅÐÅÑÍÎÅ | |||
|