| |||||
МЕНЮ
| Современная генетикаNorma nivelului mintal este considerat? dezvoltarea medie. Dac? reprezent?m acest lucru cu ajutorul unui grafic, atunci vom avea la mijloc intelect normal, mai sus de linia normei – genii ?i supradota?i, iar sub linie oligofrenii. La oamenii geniali ?i supradota?i оn mai multe direc?ii CI constituie mai mult de 100 de puncte. De ace?tea se nasc оn mediu cca 2%. La oamenii talenta?i, cu inteligen?? foarte bun?, CI=80-100 puncte. Ei sunt dota?i numai оntr-o oarecare direc?ie (muzic?, pictur?, matematic? etc.) ?i sonstituie cca 15% din toat? popula?ia uman?. 20% le revin oamenilor inteligen?i, care о?i ating culmea preg?tirii profesioniste оn cele mai bune condi?ii de instruire. La ei CI=60-70 puncte. CI la media normal? e de 40-50 puncte prezentate de majoritatea dintre noi. Pentru mediocri, care constituie 10-20% din popula?ie, se cer eforturi deosebite оn instruire, CI la ei fiind egal numai cu 20-30 puncte. Oligofrenii (oameni incapabili) lua?i оmpreun? (10%) constituie contingentul ?colilor speicale, CI e mai mic de 10. Oligofrenia de cele mai multe ori este rezultatul unor anomalii cromozomice. Debilii mintali, de?i se afl? sub limit?, pot fi plasa?i оn ?coli speciale ?i ajuta?i s? se adapteze la via?? ?i la o munc? potrivit? pentru ei. Imbecilitatea ?i idiotismul sunt provocate de gene recisive, pe cвnd debilii mintali rezult? datorit? eredit??ii poligenice. Astfel de copii de regul? nu pot оnv??a s? citeasc? ?i s? scrie. Ei nu sunt оn stare s? perceap? corect realitatea datorit? deregl?rii func?iei creierului. De asemenea le este deranjat ?i limbajul atвt cel oral, cвt ?i cel scris. Ei nu-?i pot concentra aten?ia s? asculte, s? judece, s? citeasc? ?i s? socoat?. Deci, la un cap?t al firului eredit??ii se afl? oligofrenii, contingentul ?colilor speciale, iar la alt cap?t – oameni supradota?i ?i geniali, cu aptitudini deosebite. Оntre aceste dou? poluri se g?sesc to?i ceilal?i ce reflect? dispersia heterogen? a capacit??ilor intelectuale la majoritatea omenirii. 9.4.3. Aptitudinile ?i ereditatea Оnsu?irile fizice ?i psihice care-i permit omului s? activeze cu succes оn anumite domenii, se numesc aptitudini. Acestea pot fi generale ?i speciale. Aptitudinile care asigur? succesul оntr-un ?ir de activit??i sunt numite generale, iar cele care se manifest? numai оntr-un anumit domeniu de activitate – speciale. O оmbinare original? a ac?iunilor, a cuno?tin?elor este posibil? atunci cвnd omul e talentat. Talentul оi permite s? se exprime original оn mai multe domenii. V. Belinschii spunea, c? omul talentat vede оn lumea оnconjur?toare ceea ce al?ii nici nu observ?. Omul talentat vede totul original, оn felul s?u. Sunt оns? oameni ale c?ror aptitudini ating un nivel foarte оnalt de manifestare. Astfel de oameni sunt numi?i genii. Geniul e o fiin?? dotat? cu posibilitatea de a crea ceva nou, absolut original. Oamenii geniali posed? tr?s?turi de caracter, au interese ?i idealuri la fel ca ?i ceilal?i oameni. Cu toate acestea, ei sunt deschiz?tori de noi c?i, de noi ere оn istorie, fac descoperiri оn domeniul оn care о?i manifest? talentul, deschid noi ?coli оn ?tiin?? ?i art?. Foarte laconic оn privin?a aceasta s-a exprimat O. de Balzac: «Minunea geniului const? оn aceea, c? el seam?n? cu to?i, dar cu el nimeni». Ce determin? apari?ia geniilor? Оn antichitate se considera, c? geniul este alesul lui Dumnezeu ?i-i inspirat de puterea divin?. Existau p?reri, cum c? geniul este un om, care iese din cadrul obi?nuitei norme de dezvoltare. Geniul ?i nebunia erau puse al?turi. Pe lвng? genii, care sunt foarte pu?ini la num?r, trebuie descoperi?i ?i oameni talenta?i, care se nasc ceva mai des, sunt bine dota?i ?i contribuie la progresul societ??ii. Mul?i savan?i au studiat problema aptitudinilor, dota?iei, talentului, genialit??ii. Rezolvarea acestei probleme ca ?i a celei consacrate inteligen?ei are trei solu?ii: unii consider? aceste calit??i оnn?scute, al?ii – ob?inute datorit? instruirii ?i educa?iei; a treia grup? recunoa?te оmbinarea celor doi – cel genetic ?i cel al mediului. Marele pedagog V. Suhomlinschii sus?ine existen?a unor predispozi?ii biologice, care trebuie s? fie eviden?iate la timp ?i cultivate permanent. Eminentul matematician N. Lobacevschii e de p?rere c? geniul se na?te ?i e convins, c? arta educatorului const? оn aceea ca s? descopere geniul ?i s?-i dea libertate s? оnf?ptuiasc? poten?ele sale. Deci ?i V. Suhomlinschii ?i N. Lobacevschii sunt de aceia?i p?rere: talentul ?i geniul sunt оnn?scute, dar trebuie s? fie scoase la iveal? ?i cultivate. E necesar de condi?ii favorabile pentru ca acestea s? se manifeste. Predispozi?iile sunt оnn?scute, iar manifestarea ?i perfec?ionarea lor sunt rezultatul dezvolt?rii omului оn cursul vie?ii individuale ?i adapt?rii lui la mediu prin educare ?i instruire. Aptitudinile pot apare de la vвrsta fraged? pвn? la b?trвne?e. Cel mai devreme se manifest? aptitudinile pentru matematic? ?i muzic?, poezie, pictur? ?i joc de ?ah. Astfel, Mozart a оnceput s? compun? muzic? la vвrsta de 3 ani, Mendelson – la 5 ani, Repin ?i Serov au оnceput s? fac? pictur? la 4 ani, primele versuri ale lui A. Pu?chin au ap?rut la vвrsta de 8 ani, ale lui M. Lermontov – la 9 ani. Hose Capablanca a ob?inut victoria la jocul de ?ah la vвrsta de 4 ani, peste o zi dup? ce a v?zut pentru prima dat? cum se joac?. Academicianul L. Landau la 14 ani оnva?? la dou? facult??i: de chimie ?i de fizic? ?i matimatic?. Numai la 26 ani a devenit doctor habilitat оn ?tiin?e. Cercet?rile оntreprinse de geneticieni ?i psihologi demonstreaz? c? biologicul о?i are rolul s?u predominant оn formarea ?i manifestarea aptitudinilor de diferite niveluri. Aptitudinile, talentul, genialitatea vor fi cu atвt mai dezvoltate cu cвt vor fi mai puternice ?i calitative predispozi?iile оnn?scute ?i cu cвt vor fi mai favorabile condi?iile sociale pentru manifestarea lor. Dup? cum subliniaz? savan?ii V.Timakov ?i N. Bocikov, pentru perfec?ionarea omului nu exist? piedici, trebuie numai cunoscut? biologia lui, descoperite ?i dezvoltate aptitudinile individuale. Ele, оns?, trebuie descoperite cвt mai devreme, cu mult? pricepere de genera?ia adult?. S? nu uit?m c? natura nu cizeleaz? nici o tr?s?tur?, ea numai оi pune baza, o cizel?m noi: p?rin?ii, pedagogii, societatea. Ce calit??i fizice ?i psihice cer aptitudinile pentru muzic? ?i pictur?? M.Borisov a stabilit, c? оn complexul оnzestr?rii muzicale sensibilitatea la diferen?ierea оn?l?imii ?i t?riei sunetului sunt ereditare. H. Pinga? consider? c? оnceputul aptitudinilor muzicale о?i au originea din comunicarea sonor? a mamei cu copilul, оnainte, chiar ca el s? оnceap? a vorbi. Savan?ii au ajuns la concluzia, c? exist? o corela?ie bine exprimat? оntre capacitatea muzical? a p?rin?ilor ?i cea a copiilor. Astfel, оn dinastiile familiale ale lui Bah, Rahmaninov, Ciaicovskii, Mo?art, Bethoven, ?open, Pucini, Bize, ?ubert, Veber, Procofiev, Dunaevskii, Neaga ?. a. majoritatea au fost vesti?i muzicieni. Оn privin?a eredit??ii aptitudinilor prezint? interes ?i familia lui Serghei Rahmaninov. Iat? ce scrie despre ea Cleopatra Vnorovschi оn minunata sa carte «Psihicul ?i ereditatea» (1984). Neamul lui Rahmaninov о?i trage originea de la domnul Moldovei Drago?-Vod?. Dup? moartea lui ?tefan cel Mare, feciorul s?u mai mic Rahman, a plecat оn Rusia. El a pus оnceputul dinastiei Rahmaninov. Dintr-o tabel? genealogic? оntocmit? de sora lui S. Rahmaninov se poate urm?ri, c? оn ?ase genera?ii aptitudinea muzical? se repet? la mul?i membri ai acestei familii. Str?bunica lui S. Rahmaninov a studiat muzica la cei mai buni profesori ai vremii. Fratele bunicii a fost regentul corului la capela cur?ii ?arului ?i era ?i compozitor. Fetele n-aveau aptitudini muzicale, pe cвnd b?ie?ii aveau to?i. Acel X-cromozom transmis la b?ie?i era dominant, iar la fete – recesiv. Bunicul lui S. Rahmaninov s-a retras din armat? ?i se ocupa numai de muzic?, оn fiecare zi cвnta minunat la fortopian. S. Rahmaninov a оnceput s? se ocupe de muzic? la vвrsta de patru ani. Prima lui оnv???toare a fost mama. Sora lui Serghei avea un contralto pl?cut. Оns? totu?i cel mai str?lucit talent muzical оn aceast? familie l-a avut Serghei Rahmaninov. La vвrsta de 9 ani el оncepe s? оnve?e la conservator. ?i pa plaiul nostru tr?iesc ?i creeaz? mul?i muzicieni, pentru care muzica e voca?ie familial?, transmis? din genera?ie оn genera?ie. L?utarii Moldovei au fost vesti?i. Оntr-o familie de l?utari a crescut ?i a activat Gheorge Neaga. El este reprezentantul genera?iei a patra de muzican?i. Str?bunicul s?u, Anton Neaga, cвnta la cobz?, iar bunicul Timofei era viorist. Tat?l s?u, vestitul ?tefan Neaga (1900-1951), primul din acest neam a f?cut studii muzicale la conservator ?i a devenit un ilustru pianist, compozitor ?i dirijor. Mama lui Gh. Neaga a fost ?i ea pianist?. Dup? cum am mai spus, aptitudinile muzicale se manifest? de timpuriu оnc? din fraged? copil?rie. Cei mai vesti?i muzican?i au оnceput s? cвnte foarte devreme – de la 3-5 ani, de?i se cunosc ?i excep?ii. Ei aveau o memorie muzical? fenomenal?, puteau reproduce u?or muzica auzit?. Savantul B. Teplov consider?, c? omul are anumite date anatomo-fiziologice, care-i permit o manifestare timpurie a aptitudinilor muzicale. Aceste predispozi?ii depind de gene. Cu atвt mai mult c? muzica este o cunoa?tere a realit??ii prin emo?ii, dar emo?iile, dup? p?rerea speciali?tilor, sunt supuse legilor genetice. Matematicienii se caracterizeaz? printr-o anumit? form? de gвndire, prin anumite calit??i ale min?ii. Ei percep lumea оn realit??i de numere ?i m?rimi. Psihologul V. Crute?kii a cercetat aptitudinile pentru matematic? a unor copii contemporani. El a urm?rit apari?ia ?i dezvoltarea acestor aptitudini. Оn cartea sa «Psihologia aptitudinilor matematice» el constat?, c? particularit??ile psihice, specifice oamenilor talenta?i оn domeniul matematicii, sunt acelea?i , indiferent de timpul оn care tr?iesc ?i chiar de vвrst?. Iat? cвteva caracteristici date de V. Crute?kii copiilor examina?i: Sonea: - aptitudinile matematice la ea au оnceput s? se manifeste de la 4 ani. F?r? s? cunoasc? teoria, ea f?cea opera?ii cu frac?ii, rezolva mintal probleme. Fratele ei, cu 5 ani mai mare, a r?mas mirat, cвnd trebuia s? scad? 36 din 28. Sonea i-a spus c? va fi cu 8 mai pu?in decвt nimic. Volodea: - la 6 ani extr?gea mintal r?d?cina p?trat? din orice num?r. La 8 ani f?r? ajutorul cuiva, a оnsu?it func?iile trigonometirce ?i sistemul binar. Acesta ?i alte biografii cercetate au demonstrat, c? predispozi?iile pentru matematic? se manifest? prin genele recesive, peste o genera?ie. Aptitudinile pentru matematic?, observate la gemenii monovitelini, confirm? natura lor ereditar?. Astfel, D. Liuis ?i D. Sprinser, desp?r?i?i de mici, fiind оnfia?i de oameni str?ini ?i necunoscu?i, s-au оntвlnit la vвrsta de 39 de ani. Amвndoi aveau aptitudini matematice. Biografiile cercetate au demonstrat c? exist? multe cazuri, cвnd condi?iile nu erau favorabile, оns? aptitudinile s-au manifestat. Exist? ?i personalit??i ce au specialit??i diferite, care n-au f?cut studii speciale de matematic? ?i totu?i au devenit matematicieni, deoarece aveau aptitudini pentru aceast? ?tiin??. Astfel, vestitul Laplas ?e-a f?cut studiile la ?coala c?lug?rilor benedectini ?i totu?i, a devenit autorul «Mecanicii cere?ti» ?i a teoriei analitice a probabilit??ii. Foarte mul?i matematicieni care au devenit ilu?tri ?i-au manifestat de timpuriu aptitudinile pentru matematic?. Alexis Klero la 12 ani era de acum un savant format recunoscut de Academia de ?tiin?e din Berlin. Fratele s?u mai mic, cвnd a atins vвrsta de 14 ani, a scris o lucrare original? de geometrie, care a fost apreciat? оnalt de Academia de ?tiin?e din Paris. N. Lobacevskii la 19 ani era deja magistru оn ?tiin?e matematice, iar la 24 ani – profesor la Universitatea din Kazan. Exemple asem?n?toare pot fi g?site ?i оn alte direc?ii ale ?tiin?ei, precum ?i оn domeniul de cultur?, sport etc. Ele de la sine vorbesc, c? predispozi?iile ?i aptitudinile sunt programate genetic, iar nivelul de realizare a lor оn decursul vie?ii individuale depinde оntr-o m?sur? sau alta de condi?iile sociale оn care se dezvolt? personalitatea concret?. 9.4.4 Emo?iile ?i sentimentele Procesele psihice, care rezult? din reflectarea оn creier a aptitudinilor ?i tr?irea lor subiectiv? constituie st?rile afective: emo?iile ?i sentimentele. St?rile afective determin? o anumit? comportare a omului. Unii savan?i consider? c? emo?iile, fiind genetic strвns legate de instincte, sunt reac?ii ereditare. Ce st? la originea sentimentului moral? De ce exist? oameni, care ridic? valorile morale la un nivel оnalt ?i de ce sunt infractori ?i chiar criminali? Оn diferite timpuri se realizeaz? o anumit? parte din codul moral corespunz?tor unor condi?ii sociale, speciale cerute de epoc?. Sunt cazuri, cвnd unele calit??i morale se oprimau, iar altele se propagau ?i se manifestau. Cunoscutul savant V. Efroimson sus?ine cu siguran??, c? emo?iile umane de bun?tate, cavalerism fa?? de femeie ?i b?trвni, protejarea copiilor ?i alte calit??i s-au dezvoltat pe baza selec?iei naturale ?i au intrat оn con?inutul caracteristicilor ereditare ale omului. Dar, totu?i, al?turi de aceste p?r?i pozitive exist? destul de stabil neru?inare, minciuna, amoralitatea, criminalitatea. Fenomenul criminalit??ii nu se poate explica numai prin factori sociali. Оn criminalitate, dup? cum am mai demonstrat, se disting ?i factori biologici mai ales datorit? defectelor eredit??ii. Savantul francez Cezare Lombrozo a exagerat prea mult valoarea eredit??ii ?i a neglijat complet factorul educativ оn criminologie. Din criminal se va na?te criminal, din ho? – ho?, spunea el. Organismele superioare au un biochimism enorm de diferen?iat. Genele pot fi atacate, defectate ?i atunci au un efect nociv asupra comport?rii omului. Оn aceast? privin?? e foarte indicat? boala Lesh-Nyhan, care apare оn rezultatul unei bru?te cre?teri a urinei оn sвnge. Bolnavii sunt foarte agresivi. Ei se bat, sparg lucrurile. Acelea?i manifest?ri au loc ?i оn cazul оmboln?virii de guta (podagr?). Se ?tie c? membrii familiei de Medici sufereau de gut?. Mul?i dintre ei erau intrigani. Ecaterina de Medici i-a оntrecut pe to?i. Persoanele schizofrecnice, bolnavii de corea posed? multe tr?s?turi neprielnice societ??ii. Ace?ti oameni n-au voin??, nu se pot st?pвni, devin mai u?or alcoolici ?i narcomani. Desigur, c? ?i mediul joac? un rol mare la dezvoltarea acestor deprinderi d?un?toare, dar omul оnsu?i о?i alege mediul, care оi corespunde, оn special, naturii sale biologice. Rolul eredit??ii оn aceast? privin?? se poate vedea u?or la gemeni monovitelini ?i bivitelini оn exemplele aduse de noi mai sus. Оns?, paralel cu aceasta, trebuie de men?ionat, c? оnclinarea spre criminalitate nu este un component inevitabil al psihicului uman. Majoritatea oamenilor respect? legile ?i ordinea stabilit? оn societate. Legile acestea pot fi mai des оnc?lcate din cauza anomaliilor biologice ?i оn special, genetice. Savantul american P. Dagdel a cercetat genera?ia unor familii, care-?i iau оnceputul de la un criminal, un oarecare Jons. Dintre 709 de descenden?i ai lui, 76 au fost ocna?i, 128 prostituate, 18 persoane ?ineau case de toleran??, iar peste 200 erau cer?etori. A?adar, 424 dintre ei au fost criminali ?i infractori, ?i numai 285 oameni normali. Ce a jucat aici rolul hot?rвtor, mediul sau genele? E greu de spus, probabil ?i specificul biologic ?i mediul social. Dintre juri?ti profesorul I. Noi sus?ine valoarea considerabil? a eredit??ii. Оn cartea sa «Problemele metodologice ale criminologiei» el о?i exprim? p?rerea, c? instinctele criminalului sunt programate ?i transmise printr-un cod genetic. Dup? opinia eminentului psiholog L. Bojovici ac?iunea mediului este perceput? de fiecare om оn corespundere cu datele lui naturale. El a confirmat experimental existen?a premiselor оnn?scute (genetic condi?ionate), care au o mare оnsemn?tate оn procesul form?rii particularit??ilor individuale ale psihicului uman. Savan?ii discut? оn privin?a genezei crimelor legate de anomaliile cromozomice. Dac? un b?rbat are un cromozom оn plus de tipul 47/X( sau 47/X((, norma fiind 46/X( purt?torii acestor cromozomi supranumerari pot prezenta cazuri de comport?ri infractoare. Оn privin?a aceasta se cunoa?te cazul unui oarecare Menson, care era acuzat de multiple omoruri, f?cute cu o cruzime extraordinar?. Din via?a sa de 34 de ani, el s-a aflat la оnchisoare 22 de ani. Se considera, c? el avea anomalia (-disomie (X((). Desigur, c? anomaliile genetice reprezint? o problem? foarte complicat? ?i important?. Aflarea de timpuriu a acestor maladii ar putea preveni urm?rile grave prin tratamentul medical sau prin оntreruperea sarcinii. Trebuie s? subliniem, оns?, c? factorii biologici ?i cei sociali sunt privi?i ca ni?te condi?ii, care influen?eaz? formarea personalit??ii criminalului, оns? nu pot fi socotite cauze ale crimelor. 9.4.5 Temperamentul ?i genetica Oamenii se deosebesc оntre ei ?i prin ritmul de tr?ire emo?ional? ceea ce constituie оn fond temperamentul lor I. Pavlov spunea, c? temperamentul este cea mai general? caracteristic? a fiec?rui om, caracteristica de baz? a activit??ii nervoase superioare, care determin? modul de a activa a fiec?rei fiin?e. Psihologia deosebe?te patru temperamente: holeric, sangvinic, flegmatic ?i melancolic. Tipici pentru temperamentul holeric au fost Pavlov, Suvorov, Petru I, Maiacovskii etc. Temperament sanguinic a avut paleontologul V. Kovalevskii. Sangvinicul este un om foarte impresionabil, foarte sensibil ?i activ. Ritmul vie?ii este ca ?i la holeric, rapid. Flegmaticul se caracterizeaz? printr-o excita?ie emo?ional? lent?, emo?iile se produc оncet ?i se exprim? slab. Оn schimb ele sunt stabile ?i profunde. E inert. Cвnd e vorba s? treac? la o ac?iune, se hot?r??te mult mai greu decвt sangvinicul ?i holericul. Chipul flegmaticului оl exprim? foarte bine persoana lui Ch. Darwin. La melancolic emo?iile se produc lent, sвnt, оns? stabile, foarte profunde ?i-l cuprind оn оntregime. Melancolicii sunt timizi, nehot?rв?i, pu?in mobili. C?tre ei a apar?inut ?i I. Mecinicov. Savantul M. Vasile? constat?, c? labilitatea este determinat? de genotip, ?i anume, de poligenie. Se presupune, c? temperamentul se transmite prin ereditate datorit? unor combin?ri dintre gene dominante ?i recisive dup? urm?toarea schem?: A, A, A, - holeric A, A, a – sangvinic A, a, a – flegmatic a, a, a - melancolic S-a constatat, c? ritmul personal la gemenii monovielini este identic, pe Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34 |
ИНТЕРЕСНОЕ | |||
|