| |||||
ÌÅÍÞ
| Ñîâðåìåííàÿ ãåíåòèêàîncol?irii semin?elor. Se încarc? s? se ac?ioneze asupra grâului cu câmp electromagnetic, raze lazer, cu vibra?ii de frecven?? superânalt?, cu impulsuri de radia?ie solar? concentrat?. Savantul din Novosibirsc I. F. Peatcov a elaborat o metod? de ac?iune asupra semin?elor de grâu cu raze infraro?ii, fapt care are drept efect îmbun?t??irea încol?irii ?i cre?terea rodniciei. Semin?ele de clasa a treia, care dau 85% de încol?ire ?i care în mod obi?nuit nu se seam?n?, fiind tratate în prealabil cu raze infraro?ii, au dat o produc?ie de 25,1 q/ha. Peatcov a stabilit limita la care iradierea infraro?ie poate determina cre?terea procentului de încol?ire a semin?elor: era de 26%. Roada de pe terenurile experimentale trecea cu mult de 26%. Pe ce baz?? Spicele de grâu de aici erau mai bine dezvoltate, nu sufereau de boli, de?i nu fuseser? supuse în prealabil tratamentului cu substan?e chimice toxice. Razele s-au dovedit a fi ap?r?tori mai puternici ai plantelor decât mijloacele chimiei. Mai mult. Peatcov a sem?nat semin?ele iradiate într-un sol special infectat ?i ele r?mâneau s?n?toase. Noua metod? prezint? ?i o serie de alte avantaje. Sistemul radicular al plantelor experimentale e aproape de dou? ori mai viguros decât la cele de control. Aria suprafe?ei frunzelor este în medie cu 19% mai mare. Boabele experimentale con?in cu 3% mai mult gluten, iar acesta este un indiciu al unui con?inut mai ridicat de albumine. Deci, plantele sunt mai productive ?i dau o road? mai calitativ?. Este o realizare unic?! O alt? metod?, care s? dea rezultate asem?n?toare, pân? una-alta nu exist? în tehnica agricol? mondial?. ?i aceast? performan?? ar fi fost de neconceput f?r? s? se fi apelat la serviciile geneticiii. 9.2 Genetica ?i zootehnia În condi?iile actuale de cre?tere a popula?iei globului ?i respectiv de sc?dere a suprafe?elor rezervate plantelor furajere pe locuitor zootehnia are datoria de a face fa?? acestei noi situa?ii. Aceast? sarcin? de asigurare a popula?iei în cantit??i satisf?c?toare cu produse animaliere poate fi rezolvat? nu atât pe contul sporirii num?rului de vite, cât pe contul sporirii productivit??ii lor. Tot odat?, este necesar s? se ia în considera?ie o serie de noi tendin?e, ce se manifest? în direc?ia de dezvoltare a zootehniei. Vorba este c? sc?derea muncii fizice grele a determinat o sc?dere a nevoii de gr?simi. Din aceast? cauz? în întreaga lume se desf??oar? o reprofilare a tuturor verigilor zootehniei spre produc?ia de carne bogat? nu în gr?simi, ci în proteine. Continu? procesul de domesticire a unor specii de animale. A ap?rut o ramur? zootehnic? cu totul nou? - cre?terea animalelor s?lbatice. Intensificarea industrializ?rii unui ?ir de ramuri zootehnice (cre?terea p?s?rilor, a vitelor de lapte, a porcilor) necesit? selec?ionarea animalelor din punctul de vedere al capacit??ii acestora de a tr?i în condi?ii neobi?nuite pentru ele ?i al adapt?rii la un ?ir de procese de produc?ie noi. De exemplu, mecanizarea mulsului a condi?ionat necesitatea selec?iei dup? un astfel de caracter cum este viteza de secretare a laptelui ?i forma ugerului. Ca urmare a muncii de pr?sil? ?i de selec?ie, au fost create cirezi înalt productive cu o cantitate anual? de lapte muls de la fiecare vac? de rasa Neagr?-b?l?at? cu alb de 5-6 mii kg, de la rasele Simental, Ro?ie de step? ?i de la o serie de alte rase - câte 4-4,5 mii kg. În cursul unei lacta?ii de la vaca recordist? Volga (de ras? Neagr?- b?l?at? cu alb) din sovhozul «Rossia» regiunea Celeabinsc, s-a muls 17,5 mii kg de lapte, de la vaca Malvina (de rasa Simental), rejiunea Cernigov- 14,4 mii kg. Au fost create noi rase de vite de carne (cazah?), de lapte (curgan?, caucazian?, brun? ?. a.). 9.2.1 Fenomenul heterozisului la animale O direc?ie important? a geneticiii animalelor o constituie folosirea heterozisului, care apare la încruci??rile interspecifice între linii. Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie ob?inerea unor pui heterozici (hibrizi). Purtând numele de produc?ie broiler, aceast? metod? se dezvolt? în întreaga lume în propor?ii enorme. Sarcina ei const? în crearea de pui, care în 8 s?pt?mâni s? ating? o greutate de 1,4 kg. În condi?iile actuale ale produc?iei industriale a puilor broiler sporul în greutate de 1 kg se realizeaz? prin cheltuirea doar a 2 kg de hran?. Efectul heterozis dup? un astfel de caracter important ca produc?ia de ou? este studiat pe larg. Conform datelor ob?inute de I. Socican, G. Caitaz ?i L. Vandiuc, introducerea hibrizilor simpli ?i complec?i de g?ini în toate gospod?riile-marf? din republic? va permite s? se ob?in? anual suplimentar câte 6-7 mln. ou?. Efectul heterozis se manifest? de asemenea la porci ?i oi. Rezultatele experien?elor efectuate de V. Ju?co ?i A. Anghelu?a în cadrul Institutului de cercet?ri ?tiin?ifice în domeniul zootehniei ?i medicinii veterinare din Republica Moldova, au ar?tat c? efectul heterozisului de pe urma încruci??rii interrasiale a porcilor de rasa Marele-alb, Lendras ?i a celor de rasa Eston? pentru becon constituie în medie în ce prive?te productivitatea scroafelor 8-12%, dup? sporul în greutate - 10-15% ?i dup? cheltuielile pentru hran?-8-10%. La oi efectul heterozisului se folose?te în scopul sporirii produc?iei de carne de miel. Experien?a efectuat? de F. Iliev ?i I. I. Mogoreanu în raionul Comrat, a demonstrat c? tineretul hibrid îl dep??e?te pe cel de ras? pur? în greutate vie cu 19-30% ?i d?, calculat pe fiecare animal, cu 17,5% mai mult? produc?ie. Mul?i hibrizi destul de valoro?i au fost ob?inu?i prin metoda hibrid?rii îndep?rtate a animalelor. Savan?ii, încruci?ând oi cu lân? fin? cu berbecul s?lbatic arhar, au creat o nou? ras? - rasa cu lini? fin? Arharo-Merinos - cu o bun? adaptare la condi?iile natural-climatice ?i de hran? locale. În urma încruci??rii berbecului s?lbatic muflon cu oi domestice a fost ob?inut? o form? hibrid? de berbeci bine adapta?i la condi?iile de step? ?i ale p??unilor alpine de înalt? altitudine. ?inem numaidecât s? pomenim ?i de încruci?area vitelor cornute mari cu zebu. Zebu este un animal ne preten?ios ?i foarte rezistent; el suport? bine ?i c?ldura, ?i frigul, este rezistent la numeroase boli infec?ioase, hematoparazitare ?i de alt? natur?. Laptele de zebu are un procent ridicat de gr?simi, proteine ?i microelemente. El digereaz? mai eficient decât animalele domestice hrana. De aceea folosirea calit??ilor sale utile în selec?ie este deosebit de important?. În SUA prin încruci?area dintre zebu ?i vite de carne au fost create noi rase productive. Între acestea se num?r? ?i cunoscuta ras? Santa-Hertruda. În cadrul Institutului de cercet?ri ?tiin?ifice «Ascaniea-Nova» au fost încruci?ate vaci de ras? Ro?ie de Step? cu zebu arab, în Azerbaijean ?i în republicile din Asia Mijlocie au fost încruci?ate animale de rase locale. De la cei mai buni hibrizi s-au ob?inut câte 6 mii kg de lapte, cu un procent de gr?sime. dep??ind 4%. Hibrizii î?i întrec p?rin?ii ?i dup? alte calit??i folositoare: animalele sunt mari, grase, greutatea medie a unei vaci fiind egal? cu 550 kg. Carnea este gustoas?, prezentând un caloraj ridicat. La crearea raselor noi de animale se ?ine de asemenea cont ?i de un astfel de indiciu economic, cum este consumul de nutre?uri pe unitatea de produc?ie. Se ?tie, c? pentru hr?nirea animalelor se cheltuiesc de patru ?i jum?tate ori mai multe proteine decât cantitatea pe care ele o redau omului sub form? de carne, lapte, ou? ?i alte produse bogate în protein?. Care e solu?ia? Se fac încerc?ri de rezolvare a problemei, crescându-se noi produse proteice pentru animale - începând cu drojdiile ce cresc pe parafinele petroliere pân? la de?eurile din industria alimentar?. Dar exist? ?i o alt? cale: crearea unor noi animale, care se mul??mesc cu o hran? modest?, dar pe care o folosesc cu un mai mare randament. Anume pe aceast? cale s-a ob?inut un succes important. Este vorba de crearea unui tip nou de animale - hibridul triplu - prin încruci?area bizonului american, cu vite de rasa «?arole» (este r?spândit? în Fran?a) ?i animale de rasa Herford. Bizonul se afl? demult în centrul aten?iei cresc?torilor de vite: este fertil, ne preten?ios, cre?te repede. Dar bizonul nu este un animal pa?nic. Este un animal primejdios cape poate pune în orice moment coarnele în aplicare. Încerc?rile de a se încruci?a bizoni cu rase de vaci pa?nice timp îndelungat s-au soldat cu e?ecuri, urma?ii se dovedeau a fi sterili. ?i iat? c?, în sfâr?it, în California a fost ob?inut acest hibrid «interna?ional» care d? o descenden?? fertil? ?i nu mo?tene?te apuc?turile n?r?va?e ale unuia dintre p?rin?i. Carnea noii rase de vite con?ine multe proteine ?i un procent sc?zut de gr?sime: pre?ul de cost al ei este cu 25-40% mai ieftin decât al c?rnii de vac?. La nou? luni semibizonul-semitaurul cânt?re?te jum?tate de ton? (taurul obi?nuit atinge aceast? greutate la un an ?i jum?tate). ?i consum? în special ierburi. 9.2.2 Reânvierea speciilor disp?rute Metodele genetice sunt folosite pe larg ?i în vederea recre?rii multor specii de animale disp?rute. Activitatea economic? a omului se reflect? în modul cel mai tragic asupra animalelor s?lbatice. Se presupune c? în apropia?ii o sut? de ani de pe planeta noastr? va disp?rea în medie anual câte o specie de fiin?e vii. Desigur, cel mai chibzuit ar fi protec?ia animalelor în locurile lor obi?nuite de trai, dar acest lucru nu întotdeauna reu?e?te. Este necesar s? se depun? eforturi ca speciile rare de animale s? se acomodeze în rezerva?iile naturale ?i în gr?dinile zoologice, unde asupra lor se poate institui un control riguros. În acest fel animalele rare vor exista, chiar dac? vor disp?rea din natur?. Din rezerva?ii ?i gr?dini zoologice animalele vor putea fi mutate ulterior îi mediul natural. Exemplul cel mai memorabil în acest sens îl constituie regenerarea zimbrului. În 1927 în toat? lumea se num?rau doar 48 de zimbri europeni ?i 1 mascul caucazian. ?i to?i tr?iau în condi?ii de priva?iune: în gr?dini zoologice ?i în parcurile din Europa apusean?. Societatea interna?ional? de p?strare a zimbrilor ?i-a asumat grija de înmul?irea ?i încruci?area lor. Masculul caucazian, aflat, la Hamburg, a fost încruci?at cu un zimbru din Belovejscaia Pu?cia. Pe calea retroâncruci??rilor ?i încruci??rilor reciproce de la aceea?i hibrizi s-a reu?it ob?inerea unor animale de specia ini?ial?; ele au fost puse în libertate în Caucaz într-o rezerva?ie natural? organizat? special în acest scop ?i în prezent cireada num?r? peste 1100 de zimbri. La fel s-a procedat ?i cu zimbrii europeni. Dar pentru a li se spori fertilitatea ?i viabilitatea ei au fost mai întâi încruci?a?i cu bizoni americani ?i cu animalele domestice. Metodele retroâncruci??rii au condus în scurt timp la efectul scontat- deja în a patra genera?ie s-au ob?inut zimbri aproape pur-sânge. Tot gr?dinilor zoologice le dator?m ?i p?strarea unui astfel de animal rar cum este calul lui Prjevalschii. Istoria nou? a calului lui Prjevalschii a început de la trei perechi p?strate în diferite gr?dini zoologice. De rena?terea fo?tilor tr?itori ai pustiurilor centrale s-a apucat gr?dina zoologic? din Praga. În prezent în gr?dinile zoologice din lume se num?r? câteva sute de asemenea cai. Geneticiienii ?i zoologii nu numai au p?strat ?i au f?cut s? creasc? num?rul unor specii de animale aflate pe cale de dispari?ie. Ei au reu?it de asemenea s? restaureze unele specii disp?rute demult. Câteva veacuri trecuser? de la dispari?ia de pe p?mânt a tarpanilor ?i bourilor. Savan?ii i-au f?cut, îns?, s? reînvie. Experien?ele respective au fost pe cât de grele, pe atât de instructive. Caii s?lbatici, numi?i tarpani, erau r?spândi?i în p?durile ?i în stepele europene. Ultima dat? tarpanii au fost v?zu?i la începutul veacului trecut. ?i doar un metis de tarpan cu cai domestici i-au p?strat pân? în zilele noastre însu?irile ?i caracterele. Anume pe calea încruci??rii acestor hibrizi ?i s-a putut ob?ine cai identici din punct de vedere morfologic cu tarpanii. Primii s-au apucat de acest lucru speciali?ti polonezi la începutul veacului nostru; paralel la gr?dinile zoologice din Miunhen ?i Berlin f?ceau experien?e în acest sens fra?ii Hec. Probând diferite variante de încruci?are ?i f?când o riguroas? selec?ie artificial? de-a lungul unui ?ir de genera?ii, ei au c?utat s? ob?in? tarpani asem?n?tori cu str?mo?ii lor s?lbatici. ?i succesul a venit. Ultimul bour a c?zut în anul 1627. Dar sângele acestui str?mo? al vacilor s-a p?strat în arterele urma?ilor s?i domestici. Cele mai multe caractere ale bourului s-au p?strat la vacile ungare ?i ucrainene de step?, precum ?i la vacile engleze de parc. Unul din fra?ii Hec, directorul gr?dinii zoologice din Berlin, s-a apucat s? restaureze bourul cu acelea?i metode ale încruci??rii reciproce. În prezent a fost creat? o copie destul de exact? a acestor animale, disp?rute acum trei secole ?i jum?tate. 9.2.3 Banca de gene În scopul p?str?rii speciilor de animale pe cale de dispari?ie ?i al îmbun?t??irii rasei de animale domestice, la ora actual? se depun eforturi în vederea elabor?rii unor metode de conservare a genelor lor, adic? a cre?rii unor depozite (b?nci) speciale de p?strare a genelor de animale. În februarie 1976 la Centrul ?tiin?ific de cercet?ri biologice din Pu?chino s-a desf??urat o conferin?? consacrat? în exclusivitate acestei probleme. Ini?iativa organiz?rii conferin?ei îi apar?inea profesorului B. N. Veprin?ev. Lui i-a venit ideea s? colecteze ?i s? conserve sortimente de gene de animale pentru ca în viitor, dac? va fi necesar ?i vor exista posibilit??i tehnice, s? se recreeze din ele speciile disp?rute. Aceast? idee a trezit ?i interesul tuturor participan?ilor la Asambleia general? a Asocia?iei Interna?ionale de Ocrotire a Naturii (AION), care s-a desf??urat în octombrie 1978 în ora?ul A?habad. Se ?tie c? fauna mondial? a pierdut o astfel de specie unic? de mamifere marine ca vaca-de-mare, nimicit? în mod barbar cu 200 de ani în urm? în apele de coast? ale insulelor Comandore. În zilele noastre s-a ajuns s? se în?eleag? cât se poate de bine ce fond genetic s-a pierdut odat? cu dispari?ia acestor animale: dac? vaca-de-mare s-ar fi p?strat pân? în prezent, problema dobândirii proteinelor de origine animal? s-ar fi rezolvat destul de simplu ?i de eficient: prin cre?terea acestor animale pe întinsele «p??uni» sub-acvatice. Pentru ce este nevoie de o banc? a genelor? Întreaga bog??ie a lumii animale de pe p?mânt este condi?ionat? de varietatea genelor, care s-au format în cursul evolu?iei de milioane de ani. Dar aceast? bog??ie este amenin?at? de o primejdie real?. În primul rând, scade în mod catastrofal num?rul general de specii de plante ?i animale. În al doilea rând, scade num?rul indivizilor din interiorul multor specii, iar aceasta implic? o sc?dere a volumului fondului genetic al speciei. Desigur, c? pentru multe animale pe cale de dispari?ie ultimul refugiu îl pot constitui gr?dinile zoologice, dar pentru a se evita încruci??rile dintre indivizi cu un grad apropiat de rudenie, fapt care duce inevitabil la degenerare, gr?dinile zoologice ar urma s? între?in? cel pu?in câte 50- 100 de indivizi de fiecare specie. Dar, dup? cum arat? calculele, chiar ?i în cazul unui astfel de num?r minim de indivizi necesari se va pierde aproape jum?tate din genele de fiecare specie. De altfel, anume o astfel de situa?ie s-a creat în zootehnie. Tendin?ele moderne constau în folosirea unui num?r redus de rase înalt productive; în timp zeci de rase locale dispar ireversibil. În realitate, îns?, toate speciile de animale ?i plante au valoare economic? poten?ial?. Bun?oar?, animalele s?lbatice, constituie o surs? absolut necesar? de creare în zootehnie a unor noi rase pe calea domesticirii ?i încruci??rii cu rase locale. În acest fel îns??i logica vie?ii indic? asupra necesit??ii de a se depune eforturi pentru p?strarea unui num?r maxim posibil de genotipuri. Dar pentru aceasta este necesar? crearea unui depozit, unde vor fi concentrate asortimente variate de gene ?i de unde ele vor putea fi primite, în caz de necesitate, pentru munc? experimental? sau de selec?ie. Conform opiniei lui B. N. Veprin?ev ?i N. N. Rott, asortimentele de gene pot fi p?strate «închise» în celule sau chiar în embrioni. A fost elaborat? o metodic? de congelare a celulelor, care permite ca dup? decongelare ele s?-?i p?streze vitalitatea. În ce const? aceast? metodic?? În mediul în care se afl? celulele se adaug? crioprotectori - substan?e care protejeaz? celulele de ac?iunea nimicitoare a frigului, iar apoi celulele sunt r?cite treptat pân? la temperatura de –79°CE sau pân? -196°CE. Celulele congelate se pot p?stra timp îndelungat: pân? la câteva zeci de ani. În practica cre?terii vitelor în prezent se aplic? pe larg metoda p?str?rii spermei congelate în azot lichid (la t° de -196°CE), urmând ca apoi, dup? ce va fi decongelat?, s? fie folosit? pentru fecunda?ia artificial? a femelelor. Metoda ofer? posibilitatea sporirii de multe ori a productivit??ii reproduc?torilor care prezint? caractere de mare valoare economic?. Bun?oar?, de la un taur se pot ob?ine nu 50-100 de vi?ei anual ca în cazul fecunda?iei naturale, ci pân? la 10 mii. Sperma congelat? se p?streaz? ani întregi ?i poate fi folosit? ?i atunci când reproduc?torul e mort; ea poate fi de asemenea u?or transportat? într-acolo unde este necesar? ameliorarea cirezii. Aceast? metod? poate fi folosit? pentru înmul?irea vitelor cornute mari, a cailor, porcilor, oilor, caprelor, g?inilor, pe?tilor ?i a altor animale. Ea este folosit? ?i pentru cre?terea animalelor s?lbatice, între?inute în gr?dini zoologice. Se fac experien?e pe 80 de specii de astfel de animale. În ultimii ani a fost propus înc? un mod de p?strare a genelor. Este vorba de congelarea timpurie a embrionilor de mamifere. Dup? decongelare ace?ti embrioni se implanteaz? în uterul femelei-recipient, unde î?i continu? dezvoltarea. Metoda se aplic? în prezent la iepuri, oi, capre ?i la vite cornute mari. Congelarea embrionilor ofer? posibilitatea p?str?rii ?i transmiterii caracterelor economic valoroase nu numai a masculilor, dar ?i a femelelor. Vacile recordiste (de exemplu, Volga, despre care am mai pomenit) este ra?ional s? fie folosite nu numai în calitate de produc?toare de lapte, ci ?i de ovule. În prezent în URSS ?i în alte ??ri au fost ob?inute succese importante în direc?ia determin?rii la oi ?i vaci a poliovula?iei, a extragerii din uter ?i a conserv?rii ovulelor, apoi implantarea lor unor femele-recipien?i obi?nuite. Cu ajutorul unor trat?ri hormonale de la o singur? femel? înalt productiv? se poate ob?ine pân? la 60 de embrioni anual in loc de 1-2. Ei pot fi apoi implanta?i unor femele de rase inferioare, ob?inându-se astfel Ñòðàíèöû: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34 |
ÈÍÒÅÐÅÑÍÎÅ | |||
|