Современная генетика

оncol?irii semin?elor. Se оncarc? s? se ac?ioneze asupra grвului cu cвmp

electromagnetic, raze lazer, cu vibra?ii de frecven?? superвnalt?, cu

impulsuri de radia?ie solar? concentrat?.

Savantul din Novosibirsc I. F. Peatcov a elaborat o metod? de ac?iune

asupra semin?elor de grвu cu raze infraro?ii, fapt care are drept efect

оmbun?t??irea оncol?irii ?i cre?terea rodniciei. Semin?ele de clasa a

treia, care dau 85% de оncol?ire ?i care оn mod obi?nuit nu se seam?n?,

fiind tratate оn prealabil cu raze infraro?ii, au dat o produc?ie de 25,1

q/ha.

Peatcov a stabilit limita la care iradierea infraro?ie poate determina

cre?terea procentului de оncol?ire a semin?elor: era de 26%. Roada de pe

terenurile experimentale trecea cu mult de 26%. Pe ce baz?? Spicele de grвu

de aici erau mai bine dezvoltate, nu sufereau de boli, de?i nu fuseser?

supuse оn prealabil tratamentului cu substan?e chimice toxice. Razele s-au

dovedit a fi ap?r?tori mai puternici ai plantelor decвt mijloacele chimiei.

Mai mult. Peatcov a sem?nat semin?ele iradiate оntr-un sol special infectat

?i ele r?mвneau s?n?toase.

Noua metod? prezint? ?i o serie de alte avantaje. Sistemul radicular al

plantelor experimentale e aproape de dou? ori mai viguros decвt la cele de

control. Aria suprafe?ei frunzelor este оn medie cu 19% mai mare. Boabele

experimentale con?in cu 3% mai mult gluten, iar acesta este un indiciu al

unui con?inut mai ridicat de albumine. Deci, plantele sunt mai productive

?i dau o road? mai calitativ?. Este o realizare unic?! O alt? metod?, care

s? dea rezultate asem?n?toare, pвn? una-alta nu exist? оn tehnica agricol?

mondial?. ?i aceast? performan?? ar fi fost de neconceput f?r? s? se fi

apelat la serviciile geneticiii.

9.2 Genetica ?i zootehnia

Оn condi?iile actuale de cre?tere a popula?iei globului ?i respectiv de

sc?dere a suprafe?elor rezervate plantelor furajere pe locuitor zootehnia

are datoria de a face fa?? acestei noi situa?ii. Aceast? sarcin? de

asigurare a popula?iei оn cantit??i satisf?c?toare cu produse animaliere

poate fi rezolvat? nu atвt pe contul sporirii num?rului de vite, cвt pe

contul sporirii productivit??ii lor.

Tot odat?, este necesar s? se ia оn considera?ie o serie de noi tendin?e,

ce se manifest? оn direc?ia de dezvoltare a zootehniei. Vorba este c?

sc?derea muncii fizice grele a determinat o sc?dere a nevoii de gr?simi.

Din aceast? cauz? оn оntreaga lume se desf??oar? o reprofilare a tuturor

verigilor zootehniei spre produc?ia de carne bogat? nu оn gr?simi, ci оn

proteine.

Continu? procesul de domesticire a unor specii de animale. A ap?rut o

ramur? zootehnic? cu totul nou? - cre?terea animalelor s?lbatice.

Intensificarea industrializ?rii unui ?ir de ramuri zootehnice (cre?terea

p?s?rilor, a vitelor de lapte, a porcilor) necesit? selec?ionarea

animalelor din punctul de vedere al capacit??ii acestora de a tr?i оn

condi?ii neobi?nuite pentru ele ?i al adapt?rii la un ?ir de procese de

produc?ie noi. De exemplu, mecanizarea mulsului a condi?ionat necesitatea

selec?iei dup? un astfel de caracter cum este viteza de secretare a

laptelui ?i forma ugerului. Ca urmare a muncii de pr?sil? ?i de selec?ie,

au fost create cirezi оnalt productive cu o cantitate anual? de lapte muls

de la fiecare vac? de rasa Neagr?-b?l?at? cu alb de 5-6 mii kg, de la

rasele Simental, Ro?ie de step? ?i de la o serie de alte rase - cвte 4-4,5

mii kg. Оn cursul unei lacta?ii de la vaca recordist? Volga (de ras? Neagr?-

b?l?at? cu alb) din sovhozul «Rossia» regiunea Celeabinsc, s-a muls 17,5

mii kg de lapte, de la vaca Malvina (de rasa Simental), rejiunea Cernigov-

14,4 mii kg. Au fost create noi rase de vite de carne (cazah?), de lapte

(curgan?, caucazian?, brun? ?. a.).

9.2.1 Fenomenul heterozisului la animale

O direc?ie important? a geneticiii animalelor o constituie folosirea

heterozisului, care apare la оncruci??rile interspecifice оntre linii.

Cel mai bun exemplu оn acest sens оl constituie ob?inerea unor pui

heterozici (hibrizi). Purtвnd numele de produc?ie broiler, aceast? metod?

se dezvolt? оn оntreaga lume оn propor?ii enorme. Sarcina ei const? оn

crearea de pui, care оn 8 s?pt?mвni s? ating? o greutate de 1,4 kg. Оn

condi?iile actuale ale produc?iei industriale a puilor broiler sporul оn

greutate de 1 kg se realizeaz? prin cheltuirea doar a 2 kg de hran?.

Efectul heterozis dup? un astfel de caracter important ca produc?ia de

ou? este studiat pe larg. Conform datelor ob?inute de I. Socican, G. Caitaz

?i L. Vandiuc, introducerea hibrizilor simpli ?i complec?i de g?ini оn

toate gospod?riile-marf? din republic? va permite s? se ob?in? anual

suplimentar cвte 6-7 mln. ou?.

Efectul heterozis se manifest? de asemenea la porci ?i oi. Rezultatele

experien?elor efectuate de V. Ju?co ?i A. Anghelu?a оn cadrul Institutului

de cercet?ri ?tiin?ifice оn domeniul zootehniei ?i medicinii veterinare din

Republica Moldova, au ar?tat c? efectul heterozisului de pe urma

оncruci??rii interrasiale a porcilor de rasa Marele-alb, Lendras ?i a celor

de rasa Eston? pentru becon constituie оn medie оn ce prive?te

productivitatea scroafelor 8-12%, dup? sporul оn greutate - 10-15% ?i dup?

cheltuielile pentru hran?-8-10%.

La oi efectul heterozisului se folose?te оn scopul sporirii produc?iei de

carne de miel. Experien?a efectuat? de F. Iliev ?i I. I. Mogoreanu оn

raionul Comrat, a demonstrat c? tineretul hibrid оl dep??e?te pe cel de

ras? pur? оn greutate vie cu 19-30% ?i d?, calculat pe fiecare animal, cu

17,5% mai mult? produc?ie.

Mul?i hibrizi destul de valoro?i au fost ob?inu?i prin metoda hibrid?rii

оndep?rtate a animalelor. Savan?ii, оncruci?вnd oi cu lвn? fin? cu berbecul

s?lbatic arhar, au creat o nou? ras? - rasa cu lini? fin? Arharo-Merinos -

cu o bun? adaptare la condi?iile natural-climatice ?i de hran? locale. Оn

urma оncruci??rii berbecului s?lbatic muflon cu oi domestice a fost

ob?inut? o form? hibrid? de berbeci bine adapta?i la condi?iile de step? ?i

ale p??unilor alpine de оnalt? altitudine.

?inem numaidecвt s? pomenim ?i de оncruci?area vitelor cornute mari cu

zebu. Zebu este un animal ne preten?ios ?i foarte rezistent; el suport?

bine ?i c?ldura, ?i frigul, este rezistent la numeroase boli infec?ioase,

hematoparazitare ?i de alt? natur?. Laptele de zebu are un procent ridicat

de gr?simi, proteine ?i microelemente. El digereaz? mai eficient decвt

animalele domestice hrana. De aceea folosirea calit??ilor sale utile оn

selec?ie este deosebit de important?.

Оn SUA prin оncruci?area dintre zebu ?i vite de carne au fost create noi

rase productive. Оntre acestea se num?r? ?i cunoscuta ras? Santa-Hertruda.

Оn cadrul Institutului de cercet?ri ?tiin?ifice «Ascaniea-Nova» au fost

оncruci?ate vaci de ras? Ro?ie de Step? cu zebu arab, оn Azerbaijean ?i оn

republicile din Asia Mijlocie au fost оncruci?ate animale de rase locale.

De la cei mai buni hibrizi s-au ob?inut cвte 6 mii kg de lapte, cu un

procent de gr?sime. dep??ind 4%. Hibrizii о?i оntrec p?rin?ii ?i dup? alte

calit??i folositoare: animalele sunt mari, grase, greutatea medie a unei

vaci fiind egal? cu 550 kg. Carnea este gustoas?, prezentвnd un caloraj

ridicat.

La crearea raselor noi de animale se ?ine de asemenea cont ?i de un

astfel de indiciu economic, cum este consumul de nutre?uri pe unitatea de

produc?ie. Se ?tie, c? pentru hr?nirea animalelor se cheltuiesc de patru ?i

jum?tate ori mai multe proteine decвt cantitatea pe care ele o redau omului

sub form? de carne, lapte, ou? ?i alte produse bogate оn protein?. Care e

solu?ia? Se fac оncerc?ri de rezolvare a problemei, crescвndu-se noi

produse proteice pentru animale - оncepвnd cu drojdiile ce cresc pe

parafinele petroliere pвn? la de?eurile din industria alimentar?.

Dar exist? ?i o alt? cale: crearea unor noi animale, care se mul??mesc cu

o hran? modest?, dar pe care o folosesc cu un mai mare randament. Anume pe

aceast? cale s-a ob?inut un succes important. Este vorba de crearea unui

tip nou de animale - hibridul triplu - prin оncruci?area bizonului

american, cu vite de rasa «?arole» (este r?spвndit? оn Fran?a) ?i animale

de rasa Herford.

Bizonul se afl? demult оn centrul aten?iei cresc?torilor de vite: este

fertil, ne preten?ios, cre?te repede. Dar bizonul nu este un animal pa?nic.

Este un animal primejdios cape poate pune оn orice moment coarnele оn

aplicare. Оncerc?rile de a se оncruci?a bizoni cu rase de vaci pa?nice timp

оndelungat s-au soldat cu e?ecuri, urma?ii se dovedeau a fi sterili. ?i

iat? c?, оn sfвr?it, оn California a fost ob?inut acest hibrid

«interna?ional» care d? o descenden?? fertil? ?i nu mo?tene?te apuc?turile

n?r?va?e ale unuia dintre p?rin?i.

Carnea noii rase de vite con?ine multe proteine ?i un procent sc?zut de

gr?sime: pre?ul de cost al ei este cu 25-40% mai ieftin decвt al c?rnii de

vac?. La nou? luni semibizonul-semitaurul cвnt?re?te jum?tate de ton?

(taurul obi?nuit atinge aceast? greutate la un an ?i jum?tate). ?i consum?

оn special ierburi.

9.2.2 Reвnvierea speciilor disp?rute

Metodele genetice sunt folosite pe larg ?i оn vederea recre?rii multor

specii de animale disp?rute. Activitatea economic? a omului se reflect? оn

modul cel mai tragic asupra animalelor s?lbatice. Se presupune c? оn

apropia?ii o sut? de ani de pe planeta noastr? va disp?rea оn medie anual

cвte o specie de fiin?e vii.

Desigur, cel mai chibzuit ar fi protec?ia animalelor оn locurile lor

obi?nuite de trai, dar acest lucru nu оntotdeauna reu?e?te. Este necesar s?

se depun? eforturi ca speciile rare de animale s? se acomodeze оn

rezerva?iile naturale ?i оn gr?dinile zoologice, unde asupra lor se poate

institui un control riguros. Оn acest fel animalele rare vor exista, chiar

dac? vor disp?rea din natur?. Din rezerva?ii ?i gr?dini zoologice animalele

vor putea fi mutate ulterior оi mediul natural. Exemplul cel mai memorabil

оn acest sens оl constituie regenerarea zimbrului.

Оn 1927 оn toat? lumea se num?rau doar 48 de zimbri europeni ?i 1 mascul

caucazian. ?i to?i tr?iau оn condi?ii de priva?iune: оn gr?dini zoologice

?i оn parcurile din Europa apusean?. Societatea interna?ional? de p?strare

a zimbrilor ?i-a asumat grija de оnmul?irea ?i оncruci?area lor. Masculul

caucazian, aflat, la Hamburg, a fost оncruci?at cu un zimbru din

Belovejscaia Pu?cia. Pe calea retroвncruci??rilor ?i оncruci??rilor

reciproce de la aceea?i hibrizi s-a reu?it ob?inerea unor animale de specia

ini?ial?; ele au fost puse оn libertate оn Caucaz оntr-o rezerva?ie

natural? organizat? special оn acest scop ?i оn prezent cireada num?r?

peste 1100 de zimbri. La fel s-a procedat ?i cu zimbrii europeni. Dar

pentru a li se spori fertilitatea ?i viabilitatea ei au fost mai оntвi

оncruci?a?i cu bizoni americani ?i cu animalele domestice.

Metodele retroвncruci??rii au condus оn scurt timp la efectul scontat-

deja оn a patra genera?ie s-au ob?inut zimbri aproape pur-sвnge.

Tot gr?dinilor zoologice le dator?m ?i p?strarea unui astfel de animal

rar cum este calul lui Prjevalschii. Istoria nou? a calului lui

Prjevalschii a оnceput de la trei perechi p?strate оn diferite gr?dini

zoologice. De rena?terea fo?tilor tr?itori ai pustiurilor centrale s-a

apucat gr?dina zoologic? din Praga. Оn prezent оn gr?dinile zoologice din

lume se num?r? cвteva sute de asemenea cai.

Geneticiienii ?i zoologii nu numai au p?strat ?i au f?cut s? creasc?

num?rul unor specii de animale aflate pe cale de dispari?ie. Ei au reu?it

de asemenea s? restaureze unele specii disp?rute demult. Cвteva veacuri

trecuser? de la dispari?ia de pe p?mвnt a tarpanilor ?i bourilor. Savan?ii

i-au f?cut, оns?, s? reоnvie. Experien?ele respective au fost pe cвt de

grele, pe atвt de instructive.

Caii s?lbatici, numi?i tarpani, erau r?spвndi?i оn p?durile ?i оn stepele

europene. Ultima dat? tarpanii au fost v?zu?i la оnceputul veacului trecut.

?i doar un metis de tarpan cu cai domestici i-au p?strat pвn? оn zilele

noastre оnsu?irile ?i caracterele. Anume pe calea оncruci??rii acestor

hibrizi ?i s-a putut ob?ine cai identici din punct de vedere morfologic cu

tarpanii. Primii s-au apucat de acest lucru speciali?ti polonezi la

оnceputul veacului nostru; paralel la gr?dinile zoologice din Miunhen ?i

Berlin f?ceau experien?e оn acest sens fra?ii Hec. Probвnd diferite

variante de оncruci?are ?i f?cвnd o riguroas? selec?ie artificial? de-a

lungul unui ?ir de genera?ii, ei au c?utat s? ob?in? tarpani asem?n?tori cu

str?mo?ii lor s?lbatici. ?i succesul a venit.

Ultimul bour a c?zut оn anul 1627. Dar sвngele acestui str?mo? al vacilor

s-a p?strat оn arterele urma?ilor s?i domestici. Cele mai multe caractere

ale bourului s-au p?strat la vacile ungare ?i ucrainene de step?, precum ?i

la vacile engleze de parc. Unul din fra?ii Hec, directorul gr?dinii

zoologice din Berlin, s-a apucat s? restaureze bourul cu acelea?i metode

ale оncruci??rii reciproce. Оn prezent a fost creat? o copie destul de

exact? a acestor animale, disp?rute acum trei secole ?i jum?tate.

9.2.3 Banca de gene

Оn scopul p?str?rii speciilor de animale pe cale de dispari?ie ?i al

оmbun?t??irii rasei de animale domestice, la ora actual? se depun eforturi

оn vederea elabor?rii unor metode de conservare a genelor lor, adic? a

cre?rii unor depozite (b?nci) speciale de p?strare a genelor de animale.

Оn februarie 1976 la Centrul ?tiin?ific de cercet?ri biologice din Pu?chino

s-a desf??urat o conferin?? consacrat? оn exclusivitate acestei probleme.

Ini?iativa organiz?rii conferin?ei оi apar?inea profesorului B. N.

Veprin?ev. Lui i-a venit ideea s? colecteze ?i s? conserve sortimente de

gene de animale pentru ca оn viitor, dac? va fi necesar ?i vor exista

posibilit??i tehnice, s? se recreeze din ele speciile disp?rute. Aceast?

idee a trezit ?i interesul tuturor participan?ilor la Asambleia general? a

Asocia?iei Interna?ionale de Ocrotire a Naturii (AION), care s-a desf??urat

оn octombrie 1978 оn ora?ul A?habad.

Se ?tie c? fauna mondial? a pierdut o astfel de specie unic? de mamifere

marine ca vaca-de-mare, nimicit? оn mod barbar cu 200 de ani оn urm? оn

apele de coast? ale insulelor Comandore. Оn zilele noastre s-a ajuns s? se

оn?eleag? cвt se poate de bine ce fond genetic s-a pierdut odat? cu

dispari?ia acestor animale: dac? vaca-de-mare s-ar fi p?strat pвn? оn

prezent, problema dobвndirii proteinelor de origine animal? s-ar fi

rezolvat destul de simplu ?i de eficient: prin cre?terea acestor animale pe

оntinsele «p??uni» sub-acvatice.

Pentru ce este nevoie de o banc? a genelor? Оntreaga bog??ie a lumii

animale de pe p?mвnt este condi?ionat? de varietatea genelor, care s-au

format оn cursul evolu?iei de milioane de ani. Dar aceast? bog??ie este

amenin?at? de o primejdie real?.

Оn primul rвnd, scade оn mod catastrofal num?rul general de specii de

plante ?i animale. Оn al doilea rвnd, scade num?rul indivizilor din

interiorul multor specii, iar aceasta implic? o sc?dere a volumului

fondului genetic al speciei.

Desigur, c? pentru multe animale pe cale de dispari?ie ultimul refugiu оl

pot constitui gr?dinile zoologice, dar pentru a se evita оncruci??rile

dintre indivizi cu un grad apropiat de rudenie, fapt care duce inevitabil

la degenerare, gr?dinile zoologice ar urma s? оntre?in? cel pu?in cвte 50-

100 de indivizi de fiecare specie. Dar, dup? cum arat? calculele, chiar ?i

оn cazul unui astfel de num?r minim de indivizi necesari se va pierde

aproape jum?tate din genele de fiecare specie. De altfel, anume o astfel de

situa?ie s-a creat оn zootehnie. Tendin?ele moderne constau оn folosirea

unui num?r redus de rase оnalt productive; оn timp zeci de rase locale

dispar ireversibil. Оn realitate, оns?, toate speciile de animale ?i plante

au valoare economic? poten?ial?. Bun?oar?, animalele s?lbatice, constituie

o surs? absolut necesar? de creare оn zootehnie a unor noi rase pe calea

domesticirii ?i оncruci??rii cu rase locale.

Оn acest fel оns??i logica vie?ii indic? asupra necesit??ii de a se

depune eforturi pentru p?strarea unui num?r maxim posibil de genotipuri.

Dar pentru aceasta este necesar? crearea unui depozit, unde vor fi

concentrate asortimente variate de gene ?i de unde ele vor putea fi

primite, оn caz de necesitate, pentru munc? experimental? sau de selec?ie.

Conform opiniei lui B. N. Veprin?ev ?i N. N. Rott, asortimentele de gene

pot fi p?strate «оnchise» оn celule sau chiar оn embrioni. A fost elaborat?

o metodic? de congelare a celulelor, care permite ca dup? decongelare ele

s?-?i p?streze vitalitatea. Оn ce const? aceast? metodic?? Оn mediul оn

care se afl? celulele se adaug? crioprotectori - substan?e care protejeaz?

celulele de ac?iunea nimicitoare a frigului, iar apoi celulele sunt r?cite

treptat pвn? la temperatura de –79°CE sau pвn? -196°CE. Celulele congelate

se pot p?stra timp оndelungat: pвn? la cвteva zeci de ani. Оn practica

cre?terii vitelor оn prezent se aplic? pe larg metoda p?str?rii spermei

congelate оn azot lichid (la t° de -196°CE), urmвnd ca apoi, dup? ce va fi

decongelat?, s? fie folosit? pentru fecunda?ia artificial? a femelelor.

Metoda ofer? posibilitatea sporirii de multe ori a productivit??ii

reproduc?torilor care prezint? caractere de mare valoare economic?.

Bun?oar?, de la un taur se pot ob?ine nu 50-100 de vi?ei anual ca оn cazul

fecunda?iei naturale, ci pвn? la 10 mii. Sperma congelat? se p?streaz? ani

оntregi ?i poate fi folosit? ?i atunci cвnd reproduc?torul e mort; ea poate

fi de asemenea u?or transportat? оntr-acolo unde este necesar? ameliorarea

cirezii. Aceast? metod? poate fi folosit? pentru оnmul?irea vitelor

cornute mari, a cailor, porcilor, oilor, caprelor, g?inilor, pe?tilor ?i a

altor animale. Ea este folosit? ?i pentru cre?terea animalelor s?lbatice,

оntre?inute оn gr?dini zoologice. Se fac experien?e pe 80 de specii de

astfel de animale.

Оn ultimii ani a fost propus оnc? un mod de p?strare a genelor. Este

vorba de congelarea timpurie a embrionilor de mamifere. Dup? decongelare

ace?ti embrioni se implanteaz? оn uterul femelei-recipient, unde о?i

continu? dezvoltarea. Metoda se aplic? оn prezent la iepuri, oi, capre ?i

la vite cornute mari.

Congelarea embrionilor ofer? posibilitatea p?str?rii ?i transmiterii

caracterelor economic valoroase nu numai a masculilor, dar ?i a femelelor.

Vacile recordiste (de exemplu, Volga, despre care am mai pomenit) este

ra?ional s? fie folosite nu numai оn calitate de produc?toare de lapte, ci

?i de ovule. Оn prezent оn URSS ?i оn alte ??ri au fost ob?inute succese

importante оn direc?ia determin?rii la oi ?i vaci a poliovula?iei, a

extragerii din uter ?i a conserv?rii ovulelor, apoi implantarea lor unor

femele-recipien?i obi?nuite.

Cu ajutorul unor trat?ri hormonale de la o singur? femel? оnalt

productiv? se poate ob?ine pвn? la 60 de embrioni anual in loc de 1-2. Ei

pot fi apoi implanta?i unor femele de rase inferioare, ob?inвndu-se astfel

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34