Современная генетика

«Iliatinschii» din regiunea Calinin au fost ob?inute deja astfel de animale

hibride. Animalul – rod al оncruci??rii vulpii negre-argintii cu vulpea

polar? – a mo?tenit de la rubedeniile sale propriet??ile cele mai bune: de

la prima – blan? minunat?, de la a doua – o prolificitate оnalt?.

Descenden?a vulpii-vulpii polare dep??e?te de dou? ori conform num?rului

familia vulpii de ras? pur?.

Pentru ?tiin?? ?i practic? prezint? un interes deosebit experien?ele de

ob?inere a animalelor allofene. Aceste animale pot avea nu doi ?i nici

patru, ci ?ase ?i chiar mai mul?i p?rin?i. Savan?ii de la Universitatea

din Iel (SUA) au reu?it s? contopeasc? оntr-unul singur trei embrioni

compu?i din cвte opt celule – de la ?oarecii negri, albi ?i galbeni. Acest

embrion, ob?inut оn condi?ii artificiale, a fost implantat apoi оn uterul

«mamei adoptive», care a n?scut un ?oarece neobi?nuit, cu un boti?or

galben, urechi negri ?i pete albe pe blan?.

?oarecii allofeni prezint? un mozaic genetic, care se formeaz? datorit?

recombin?rii blastomerilor de la embrioni cu diferi?i genotipi, precum se

vede оn figura 30.

Cum se ob?ine aceasta? La оnceput se extrag din oviductele ?oricoaicelor

gravide embrionii оn stadiul de 8 blastomeri ?i ei sunt disocia?i оn celule

aparte cu ajutorul fermentului proteolitic pronaza, Apoi celulele somatice

(blastomerii) a dou? sau a mai mul?i embrioni pot fi recombinate ?i, dup?

ce se vor uni strвns unele cu altele, vor fi reimplantate оn ?oarecele-

femel?. Aglutinarea ?i contopirea blastomerilor se efectueaz? cu ajutorul

virusului Sendai. Acest virus (el a fost numit оn cinstea ora?ului japonez,

оn care a fost separat pentru оntвia oar?) nimerind оn celule, se

оnmul?e?te ?i provoac? moartea lor. Dac? virusul va fi iradiat cu raze

ultraviolete, el nu se va mai putea оnmul?i ?i nu va provoca moartea

celulelor, dar va men?ine capacitatea de a le aglutina.

Оn sfвr?it, din embrionul complex reimplantat se dezvolt? un ?oarece

mozaic, care este descendent a cвtorva perechi de p?rin?i.

Оn anul 1983 un grup de savan?i оn frunte cu S. Villadsen (Anglia) au

ob?inut primele himere interspecifice sau mozaicuri genetice (a?a li se mai

zice animalelor allofene) de animale agricole. Оn urma reunirii celulelor

embrionilor de oaie ?i capr? ?i transplant?rii embrionilor himerici оn

uterul femelelor unei specii sau a alteia s-au n?scut «oile-capre» –

animale se оmbinau caracterele ambelor specii. La una din ele capul,

coarnele, coada ?i p?rul de pe unele sectoare ale corpului erau tipice

pentru capr?, iar alte sectoare erau acoperite cu lвn? de oaie. Precum a

ar?tat analiza sвngelui, hemoglobina ?i o serie de alte proteine erau de

asemenea himerice (o parte de molecule era tipic? de «oaie», cealalt? – «de

capr?»). La vвrsta de un an aceast? himer? (masculul) a manifestat un

comportament tipic de ?ap, iar dup? оmperechere cu o capr? normal? el s-a

dovedit a fi sterp, probabil din cauza defectului оn structura cozii

spermatozoizilor. Ace?tia nu sem?nau nici cu spermatozoizii de ?ap, nici cu

cei de berbec.

Cele relatate mai sus prezint? o veritabil? chirurgie celular?, care nu

se deosebe?te cu nimic de hibridizarea celulelor somatice ?i ob?inerea оn

acest fel a plantelor hibride asexuate. Ea ne ofer? mari speran?e c? prin

aceast? metod? vor fi crea?i hibrizi оndep?rta?i prolifici prin

оncruci?area оntre rasele domestice de animale cu rubedeniile lor

s?lbatice.

Hibridizarea оndep?rtat? a plantelor ?i animalelor este o realizare de

c?tre natur? a ingineriei genetice, iar experien?ele reu?ite оn acest sens

oglindesc parc? calea lung? ?i spinoas? trecut? de evolu?ia biologic? оn

crearea speciilor noi, оnmul?ind ?i оnfrumuse?вnd mereu natura vie ce ne

оnconjoar?.

13.2 O turm? оn retort?: transplantarea embrionilor

Multora le va p?rea ridicol titlul acestui capitol intrigant. De fapt, el

nu este deloc ridicol. Este vorba de p?stra-rea оn stare conservat? a

embrionilor viitorilor t?ura?i ?i junci (sau a altor animale), din care se

poate ob?ine o оntreag? turm?.

Оn prezent transplantarea embrionilor оn zootehnie se discut? larg atвt

de c?tre savan?i, cвt ?i de c?tre practicieni. E ceva foarte ispititor: s?

extragi un embrion dintr-o vac? de ras? a c?rei partener a fost ?i el de

elit? ?i s?-l transplantezi unei v?cu?e de rвnd. Ea nu va mai na?te un

vi?el propriu, ci unul str?in, de elit?...

Speciali?tii consider? c? peste un timp oarecare aceast? procedur? va

deveni banal?, bineоn?eles, dup? ce vor fi elaborate principiile

?tiin?ifice ?i va fi acumulat? destul? experien??. Transplantarea va deveni

оn zootehnie o procedur? la fel de obi?nuit?, precum a devenit оn prezent

оns?mвn?area artificial?. Dar оn acest scop trebuie creat? оn primul rвnd o

banc? de embrioni, pentru ca materialul de transplantare s? poat? fi

cheltuit оn m?sura necesit??ilor, iar aceasta are nevoie la rвndul s?u de

metode sigure de conservare a embrionilor precoci. Cвt prive?te metodele de

extragere a lor din animalele de elit? ?i transplantarea acestora la

animalele de rвnd, apoi ele sunt destul de perfecte. Оnainte de a fi

aplicat? animalelor agricole, mult timp ea a fost verificat? ?i precizat?

оn experien?ele efectuate asupra ?oarecilor de laborator.

Una din primele lucr?ri de transplantare a embrionilor la ?oareci a fost

efectuat? оn 1972 la laboratorul na?ional de la Ocrige (SUA). Peste dou?

mii cinci sute de embrioni, afla?i la diferite etape de dezvoltare (de la

monocelul? pвn? la pluricelule), au fost congela?i la temperaturi extrem de

joase. O mie au fost congela?i la -268°C. Dup? ce au fost dezghe?a?i, s-a

constatat c? aproape jum?tate din ei ?i-au p?strat vitalitatea. Cвnd au

fost transplanta?i оn organismul femelelor, ei s-au dezvoltat, formвnd o

descenden?? normal?, capabil? de a prelungi specia.

Experimentul avea nevoie, bineоn?eles, de o metod? special? ?i de mare

precau?ie. Congelarea ?i dezghe?area se efectuau extrem de оncet.

Chiar mai mult, au fost utilizate substan?e speciale, a?a-numi?ii

crioprotectori care preveneau formarea de cristale de ghea?? ce vat?m?

celulele. La aceast? congelare apa nu se cristalizeaz?, ci difundeaz?

treptat din embrioni. Experien?ele se terminau bine, dac? temperatura era

redus? cu o vitez? оntre 0,3 ?i 2°C pe minut. Dac? procesul de congelare

era accelerat pвn? la 7°C pe minut ?i chiar mai mult, to?i embrionii

periau. Cele mai bune rezultate au fost ob?inute cu embrionii congela?i оn

azot lichid cu temperatura de -196°C.

Astfel biologii au оnsu?it bine tehnica congel?rii ?i dezghe??rii

celulelor, ?esuturilor ?i organelor. Dar munca efectuat? cu embrionii

congela?i deschide noi perspective – posibilitatea de a p?stra embrionii

organismului viu un timp nelimitat. Aceasta anume e importan?a principal?

a experimentului.

Peste un an, оn 1973, la Chembrige (Anglia) a ap?rut primul t?ura?

crescut dintr-un embrion, care оn etapa timpurie de dezvoltare a fost

p?strat timp de ?ase zile оn azot lichid. De la cвteva vaci, оn a 10-ea zi

de graviditate, au fost extra?i pe cale chirurgical? 22 de embrioni. Ace?ti

embrioni au fost apoi congela?i la -196°C оn azot lichid. Embrionii

dezghe?a?i au fost transplanta?i оn uterul a unsprezece vaci recipiente. La

zece vaci nu s-a produs o dezvoltare continu? a embrionilor. Dar la o vac?

la care, оn interesele experien?ei, graviditatea a fost оntrerupt?

artificial la s?pt?mвna a ?asea, doi embrioni s-au implantat оn peretele

uterului; apoi un f?t a pierit, iar al doilea a continuat s? se dezvolte cu

succes. Aproximativ peste nou? luni vaca a n?scut un t?ura? s?n?tos.

Iar primul t?ura?, numit Zamorojennоi («Congelatul») ?i crescut prin

metoda de conservare, s-a n?scut оn Institutul unional de zootehnie la 12

martie 1980. El este prezentat оn desenul 31. Iat? cвteva am?nunte cu

privire la el.

Vaca donatoare a fost tratat?, cum se obi?nuie?te, cu preparate

gonadotrope pentru stimularea matur?rii ovulului ?i a fost оns?mвn?at? cu

sperm? congelat?. Embrionii sp?la?i оn ziua a opta erau pu?i оntr-o solu?ie

fosfatic? de tampon cu o doz? de albumin?, de ser de taur ?i penicilin?. Оn

calitate de crioprotector a fost utilizat dimetilsulfoxidul. Eprubetele cu

embrioni au fost r?cite pвn? la –7°CE, cu un grad la fiecare minut, apoi au

fost introdu?i agen?i de cristalizare a ghe?ii ?i s-a continuat congelarea

pвn? la –80°CE, dar de trei ori mai оncet. ?i, оn sfвr?it, s-a aplicat

azotul lichid.

La fel de оncet ?i cu precau?ie s-a efectuat dezghe?area: оntr-o baie de

spirt cu temperatura de –50°CE, apoi la aer cu temperatura de –10°CE ?i

оntr-o baie de ap? cu temperatura de camer?. Au urmat solu?iile de

dimetilsulfoxid cu o concentra?ie оn descre?tere, pentru a se оndep?rta

complect crioprotectorul, ?i, оn etapa final? – o solu?ie pur? de tampon.

Au fost оncercate trapsplant?ri de embrioni de diferite vвrste, cu

congelare ?i f?r? ea, la diferite etape ale ciclului sexual ale juncii

recipiente. Zamorojennоi a fost un rezultat al primei experien?e reu?ite.

Ne-am oprit asupra acestor am?nunte nu оntвmpl?tor. Am vrut s? ar?t?m

cititorilor no?tri c? a men?ine turma оn retort? ?i apoi a o transforma оn

realitate nu este un lucru u?or ?i c? el nu poate fi efectuat la orice

ferm?. Multe n-au fost relatate aici. Am?nuntele le cunosc doar savan?ii

care se ocup? cu aceast? munc?., ?i cвnd m?car una din experien?ele lor,

efectuate cu cea mai mare scrupulozitate, se soldeaz? cu succes, este o

mare cucerire. E?ecurile au loc, cu p?rere de r?u, mult mai des. Nu degeaba

se spune оn proverb: «?tiin?a presupune jertfe».

Zamorojennоi a devenit prima piatr? de temelie оn cl?direa viitoarei

turme. Dup? el au urmat noi opera?ii reu?ite de transplantare a

embrionilor, fiecare contribuind la оn?l?area treptat? a fundamentului ei.

Savan?ii au trecut de la cercet?ri pur ?tiin?ifice la experien?e de

produc?ie.

Transplantarea face posibil? ob?inerea de la o vac? de mare randament a

unei descenden?e mult mai mari decвt se cap?t? pe cale obi?nuit?. Se ?tie

c? оn cazurile de intensificare a cre?terii animalelor se reduc termenele

de folosire оn turm?, a vacii de ras? de mare randament. Ea poate aduce cel

mult patru-cinci vi?ei. Chiar dac? termenul de utilizare este maximal

acest num?r cre?te doar pвn? la 14–16 vi?ei. Cвnd embrionii lua?i de la o

vac? donator de valoare sunt transplanta?i unor animale obi?nuite

(recipiente), descenden?a poate fi m?rit? mult mai repede. Оn acest caz

vi?eii care au mo?tenit cele mai bune calit??i ale mamei recordiste, sunt

crescu?i simultan de mai multe vaci. Astfel, оn decursul unui an putem

ob?ine de la o vac? 25–42 de vi?ei, iar оn оntreaga ei perioad? de via?? –

300–600 de capete, ceea ce, la rвndul s?u, permite accelerarea selec?iei

animalelor de mare randament de 40 de ori оn compara?ie cu celelalte metode

cunoscute.

Tehnica congel?rii la temperatur? joas? a celulelor vii a solu?ionat

problema dificil? a sincroniz?rii, coordon?rii exacte a ciclurilor

biologice ale embrionului ?i mamei adoptive.

Perfec?ionarea tehnicii «de colectare» a embrionilor, a congel?rii ?i

dezghe??rii lor, a metodelor de transplantare, la care lucreaz? savan?ii

din Moscova, Leningrad, Chiev ?i Haricov (оn ultimul timp ?i la A?P «Zarea»

din Republica Moldova au fost organizate puncte de transplantare a

embrionilor animalelor agricole), trebuie s? aduc? o sporire esen?ial? a

vitelor de ras?. A fost оncercat? оn practic? ideea de a sili mamele

adoptive «s? munceasc?» mai intens – s? nasc? gemeni.

?i оnc? ceva. Nimeni nu fixeaz? deocamdat? recordurile de longevitate a

embrionilor оn azotul lichid. Se ?tie numai c? оn mai multe laboratoare ei

se p?streaz? оn stare de anabioz? cв?iva ani la rвnd. Savan?ii, оns?, sunt

convin?i c? activitatea vital? a embrionului poate fi oprit? pe zeci de ani

?i chiar secole.

Оn viitor va deveni un lucru obi?nuit men?inerea оn «descenden?a

conservat?» a poten?ialului genetic al p?rin?ilor – a unor animale agricole

remarcabile.

13.3 Descenden?? copiat?: clonarea animalelor

Se ?tie demult c? informa?ia genetic? a celulelor din diferitele ?esuturi

ale organismului este aproape identic?. Atвt оn ficat, cвt ?i оn creier, оn

pancreas, оn ovul se afl? acelea?i garnituri de gene, numai c? ele

func?ioneaz? оn diferite organe оn mod diferit. Acest fenomen de munc?

selectiv? (adic? transcrip?ia) a genelor poart? numele de diferen?iere

celular?. Modific?rile оn munca genelor pot fi reversibile. Оn cazul acesta

textul оnscris оn molecula ADN nu se schimb?, schimb?rile au loc оn alte

molecule (de exemplu, la proteine) care colaboreaz? cu ADN ?i care conduc

citirea informa?iei de pe el. Dac? оntr-adev?r a?a este, atunci din orice

celul? somatic? se poate cre?te un organism оntreg ?i devine realizabil? оn

principiu clonarea animalelor. Iar dac? la specializarea celulelor se

produce restructurarea unor anumite segmente de ADN, modific?rile оn

programul ereditar al celulei devin ireversibile. Aceasta оnseamn? c? din

celula pielii sau a ficatului nu se poate ob?ine o celul? a creierului.

Prin urmare, este imposibil? ?i clonarea organismelor.

Cum se poate controla dac? modific?rile pe care le sufer? ADN-ul оn

timpul diferen?ierii celulelor sunt reversibile sau ireversibile.

R?spunsul poate fi diferit. Se pot, bun?oar?, analiza am?nun?it

succesiunile nucleotidice ADN din diferite ?esuturi ale aceluia?i organism

оn diferite etape de dezvoltare. Dar aceast? cale este extrem de grea.

Informa?ia ereditar? a celulei este оnscris? atвt оn genele unice (ele

con?in informa?ia despre proteine), cвt ?i оn succesiuni ale ADN-ului,

repetate оn molecul? de sute ?i mii de ori.

Exist? ?i o alt? cale pentru c?ut?ri. Se pot transplanta nucleele din

diferitele celule specializate ale organismului оntr-un ovul fecundat, din

care оn prealabil a fost оndep?rtat nucleul propriu. Оn continuare se

observ? cum se realizeaz? programul genetic оnscris оn nucleul transferat.

Оn citoplasma ovulului fecundat exist? to?i componen?ii proteici necesari

pentru dezvoltarea embrionului Dac? nucleul transplantat dispune de o

informa?ie de valoare complect? ?i se va dezvolta, transformвndu-se оntr-un

organism de valoare complect?, оnseamn? c? toate genele celulelor

diferen?iate pot reveni u?or la starea lor ini?ial?. Dac?, оns?,

dezvoltarea embrionului se va оntrerupe оn etapele timpurii, оnseamn? c?

programul ereditar al nucleului transplantat s-a modificat ireversibil.

Bineоn?eles, оn cazul acesta trebuie s? fim convin?i, c? celula a suportat

bine opera?ia.

Оn prezent zeci de laboratoare din lume se ocup? cu transplantarea

nucleelor. Aceast? metod? a ap?rut оn anul 1952, cвnd R. Briggs ?i T. Ching

au transplantat pentru оntвia oar? оn Anglia nucleul unei celule de

broasc?. Dar un timp destul de оndelungat aceast? realizare nu avea nici o

aplicare оn solu?ionarea problemelor practice.

Оn anul 1975, оns?, totul s-a schimbat J. Giordon, biolog englez, a

reu?it pentru prima oar? s? creasc? un mormoloc viu, transplantвnd оn ovul

un nucleu de celul? epitelial? (de piele) a unei broa?te. Aceast? munc? a

convins c? metoda transplant?rii nucleelor poate da r?spuns la оntrebarea

cвt de profunde sunt modific?rile din genomul celulelor specializate.

Este interesant c? mormolocul lui Giordon nu s-a transformat оn broasc?

Afar? de aceasta, nu s-au ob?inut mormoloci nici prin transplantarea

nucleelor de la alte celule (ne epiteliale) ale broa?tei. Embrionul оnceta

a se dezvolta la cele mai timpurii etape ?i aceasta, dup? p?rerea lui

Giordon, ?inea mai degrab? de ireversibilitatea modific?rilor programului

ereditar al nucleelor transplantate, decвt de un e?ec al tehnicii

microchirurgilor

Оntre timp Brigs ?i Ching au reu?it s? ob?in? prin aceast? metod? o

broasc? matur?. A fost absolut identic? cu cea de la care s-a luat nucleul.

Datele analizelor biochimice convingeau c? broasca donatoare ?i broasca

urma?? erau parc? croite dup? acela?i model.

Au continuat оncerc?rile de a se cre?te asemenea «germeni» ?i la ceilal?i

reprezentan?i ai regnului animal. Una din primele lucr?ri de utilizare a

celulelor de mamifere a fost efectuat? de doctorul D. Bromholl din Oxford

(Anglia). El a reu?it s? transplanteze nucleul unei celule somatice оntr-un

ovul de iepure de cas?.

Doctorul Bromholl a folosit celulele, care au crescut mai mul?i ani оn

cultura unui ?esut оn afara organismului. Cu aceste celule, care pot fi

crescute оn orice cantitate, el fecunda ovulele. Nucleul propriu ovulului a

fost scos din func?iune cu ajutorul razelor ultraviolete. Ovulul fecundat

se implanta оn uterul iepuroaicei care juca rolul de incubator viu. Drept

urmare, se ob?inea un embrion celulele c?ruia purtau numai genele iepurelui

de cas? (care demult a murit) ?i ale c?rui celule erau cultivate оn

condi?ii artificiale.

O ?tire cu adev?rat senza?ional? pentru lumea savan?ilor a devenit

comunicarea f?cut? de C. Ilimenzee, profesor din Elve?ia, autor al

experien?elor de clonare a ?oarecilor, publicate оn anul 1981. Ilimenzee a

comunicat c? a reu?it s? ob?in? dezvoltarea a trei ?oareci de valoare

complect? ?i proliferici, transplantвnd оn ovule nucleele luate din

embrioni care au trecut primele etape de dezvoltare.

363 de nuclee de celule embrionare au fost transplantate оn ovulele chiar

atunci fecundate, din care au fost exstirpate nucleele lor proprii. Numai

142 de ovule au supravie?uit opera?ia, din ele numai 96 au оnceput s? se

dezvolte, dar curвnd jum?tate au оncetat divizarea. 48 de embrioni,

crescu?i оn eprubet?, au atins, totu?i, etapa de implantare, dup? care 16

din ei au fost insera?i оn uterul femelelor.

Ca urmare, s-au n?scut trei ?oareci care s-au dezvoltat normal. Ei se

asem?nau оn toate nu cu mamele lor, ci cu ?oarecii a c?ror nuclee au fost

folosite pentru transplantare.

Aceste experien?e ne demonstreaz? c? оn principiu este posibil? clonarea

animalelor prin metoda transplant?rii nucleelor ?i c? greut??ile tehnice

pot fi оnvinse.

Cвnd C. Ilimenzee ?i coautorul lui P. Hoppe au comunicat c? au reu?it s?

cloneze (s? ob?in? copii genetic identice) animalele, aceasta a provocat

un interes general. Era ?i de a?teptat. C?ci succesul acestor experimente

ar exercita o mare influen?? asupra productivit??ii multor ramuri din

agricultur?. Оn primul rвnd ar fi devenit posibil? оnmul?irea animalelor cu

o productivitate record, prin «luarea de copii». Оn prezent nimeni nu se

mai оndoie?te c? оn principiu aceasta este posibil. Cu cв?iva ani оn urm?

savan?ii americani, dup? numeroase e?ecuri, au reu?it, totu?i, s? fecundeze

оn condi?ii artificiale un ovul de vac? ?i prin metoda transplant?rii s?

creasc? din el un t?ura?.

Dar acum este vorba de altceva. Am mai men?ionat, c? natura a sortit ca

fiecare vac? s? devin? mam? doar de cвteva ori оn via?a ei. Оntrucвt

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34