ðåôåðàòû áåñïëàòíî
 

ÌÅÍÞ


Ñîâðåìåííàÿ ãåíåòèêà

plant?. Probabil c? nu numai mutogeneza ?i selec?ia plantelor de mare

randament, dar ?i hibridizarea celulelor din diferite plante are

perspective frumoase ?i promite în viitor crearea unor cloni

supraproductivi prin metodele ingineriei celulare.

Avantajul esen?ial pe care îl prezint? ob?inerea produselor de valoare

prin intermediul culturilor celulare const? în faptul c? recoltele nu sunt

limitate de timp, sezon ?i clim?.

Culturile celulare au fost înc? pu?in studiate ca produc?tori ai

substan?elor obi?nuite cu activitate fiziologic? ?i ca analogii ale lor,

care pot avea o activitate mai înalt?. ?i înc? un detaliu: celulele

cultivate sunt, de fapt, o materie prim? nou?, care trebuie studiat? pentru

a se eviden?ia compu?i activi neobi?nui?i, care n-au fost descoperi?i înc?

în natur?. Primele încerc?ri de separare au condus la descoperirea

substan?elor cu activitate antivirotic? anticancerigen?, fitoncid?. Sper?m

c? cercet?rile acestea se vor solda cu succes.

Una dintre variantele de utilizare a culturilor celulare pentru ob?inerea

pe cale industrial? a produselor de valoare este folosirea lor pentru

transformarea biologic? a precursorului neactiv într-un produs activ.

Precum vedem, industria celulelor vegetale se afl? la început de cale. De

ea ?in, îns?, multe orient?ri de perspectiv? în domeniul cercet?rilor ?i,

nu încape îndoial?, c? are un mare viitor.

12.3 Hibridarea celulelor somatice ?i ob?inerea hibrizilor asexua?i

Hibridizarea este un fenomen foarte r?spândit în natur?. To?i indivizii

de aceea?i specie se încruci?eaz? liber între ei ?i dau o descenden??

fecund?. Deaceea putem alege pentru încruci?are reprezentan?i ai

diferitelor linii, care se deosebesc dup? anumite caractere de valoare,

pentru a-i îmbina în descenden?a hibrid?. Aceast? încruci?are între

diferitele linii de plante ale aceleia?i specii poart? numele de

hibridizare intraspecific?. Ea se produce mereu în natur?. Mult mai rar se

încruci?eaz? plantele ce apar?in la diferite specii ?i cu atât mai pu?in la

diferite genuri, iar dac? aceasta se întâmpl? , ace?ti hibrizi îndep?rta?i

sunt sterili.

Totodat?, hibridizarea îndep?rtat? este unica metoda eficace prin

intermediul c?reia se realizeaz? cu succes «ingineria selec?ionar?» a

plantelor. Perspective deosebit de largi se deschid în fa?a hibridiz?rii

îndep?rtate la încruci?area plantelor culturi cu cele s?lbatice, când

selec?ionatorul realizeaz? transmiterea programat? a unor caractere

valoroase din punct de vedere genetic ale speciilor s?lbatice ?i cultivate

unui nou hibrid.

Dac? la o hibridizare obi?nuit? în limitele unei specii nu apare nimic

nou în principiu, la hibridizarea îndep?rtat? se formeaz? plante cu totul

noi, nemaiv?zute, pe care le putem numi, pe bun? dreptate, specii noi.

Formele ob?inute pe aceast? cale reunesc propriet??ile a dou? specii ?i

genuri sau chiar a mai multora ?i prezint? un fond de acumul?ri a

materialului genetic, cu ajutorul c?ruia se poate «construi» în

continuare, crea noi specii, variet??i ?i soiuri.

Precum se ?tie, în celulele sexuale ale plantelor ?i animalelor se afl? o

garnitur? unic? (haploid?) de cromozomi. La diferitele specii num?rul de

cromozomi este diferit, dar el este constant la fiecare specie. De

exemplu, celulele sexuale ale grâului moale con?in 21 de cromozomi, ale

grâului tare — 14, ale sec?rii —7 ?. a. m. d. Fiecare cromozom este

purt?torul unei anumite garnituri de gene. Prin contopirea celulei paterne

cu cea matern? care poart? câte o garnitur? de cromozomi se formeaz?

zigotul cu o garnitur? dubl?. O garnitur? dubl? cap?t? ?i fiecare celul? a

germenului ?i a organismului matur.

Savan?ii au înv??at s? manipuleze dup? dorin?a lor cromozomii, s?

m?reasc? sau s? reduc? garniturile de cromozomi ale celulelor. În procesul

experiment?rii ei pot s? m?reasc? de dou? sau de trei ori num?rul de

garnituri cromozomice ale unei specii (acest fenomen a fost denumit

autopoliploidie); s? reuneasc? într-o celul? garniturile cromozomice ale

diferitelor specii (alopoliploidia); s? ob?in? organisme cu un num?r

ordinar de cromozomi (haploidia), precum ?i s? substitue o anumit? pereche

de cromozomi cu alta, s? insereze cromozomi suplimentari sau fragmentele

lor aparte, luate din alt soi ?i chiar din alt? specie. Aceste metode de

manipulare a materialului genetic au fost numite inginerie cromozomic?. Ele

sunt utilizate tot mai pe larg în practica selec?iei plantelor. Nu încape

îndoial? c? importan?a ingineriei cromozomice va cre?te tot mai mult pe

m?sura perfec?ion?rii metodelor ei. Se cunosc experien?ele savantului G. D.

Carpecenco, care a ob?inut pe aceste c?i un hibrid fertil din diferite

specii: varz? ?i ridiche — rafanobrasica. Îns?, din p?cate, acest hibrid

intergenic n-a prezentat interes practic. Iat? un alt exemplu: se ?tie c?

dintre toate culturile cerealiere secara este cea mai rezistent? la frig ?i

cea mai nepreten?ioas? fa?? de sol. Spicul ei este mai productiv, decât cel

al grâului. Selec?ionatorii ?i-au pus drept scop s? încruci?eze grâul cu

secara ?i s? ob?in? o cultur? cerealier? absolut nou?. Se prevedea unirea

într-o singur? plant? hibrid? a celor mai bune caractere ale grâului ?i

ale sec?rii.

Acest hibrid intergenic (el a fost numit triticale — de la îmbinarea

cuvintelor latine triticum— grâu ?i secale — secar?) se ob?ine prin

încruci?area grâului cu secara, dublându-le în continuare garnitura de

cromozomi la hibrid, tratând celulele lui cu alcaloidul colhicina. Astfel

cromozomii de grâu ?i secar? devin dubli ?i restabilesc fertilitatea

triticalei.

Triticale este primul gen de plant? ob?inut în mod artificial, având o

mare valoare practic?. În diferite ??ri s-au ob?inut de acum multe varia?ii

ale acestor plante. Cele mai frumoase rezultate în acest domeniu le-au

ob?inut V. Pisarev, A. ?ulândin ?i N. ?i?in împreun? cu colegii lor.

Deosebit de valoros s-a dovedit a fi triticale cu 42 de cromozomi (dintre

care 28 de grâu ?i 14 de secar?).

În ce const? valoarea triticalei? Cele mai bune soiuri ale acestei

culturi de peste hotare dau tot atâtea gr?un?e ca ?i grâul de toamn? moale,

dar ele se deosebesc printr-un con?inut sporit de protein?, prin înalte

propriet??i de panifica?ie a f?inii. Afar? de aceasta, triticale este mai

rezistent? la boli decât grâul. Gr?un?ele ei con?in mai mult aminoacid

indispensabil — lizin?, cu toate c? aceast? cultur? înc? nu ocup? terenuri

mari, mul?i savan?i consider? c? anume triticalele sunt pâinea viitorului.

Se presupune c? recolta celor mai bune din formele ei va fi în mediu de

70—80 centale la hectar.

Academicianul N. V. ?i?in a emis o alt? idee neobi?nuit?: de a încruci?a

grâul cu du?manul lui înr?it — cu pirul. De ce oare savantul a ales din

atâtea plante tocmai buruiana a c?rei numire în traducere din latin? e

«pojarul câmpurilor». Acest gramineu s?lbatic posed? multe propriet??i de

valoare, pe care n-ar strica s? le aib? grâul. El suport? minunat gerul de

50—55 de grade, nu sufer? de boli, iar gr?un?ele-i con?in 28—30 procente de

protein?, de dou? ori mai mult decât cele mai bune soiuri de grâu.

Ob?inerea hibrizilor de grâu-pir (HGP) nu numai c? este un lucru

complicat, dar mai necesit? ?i un volum mare de munc?. Primul mare obstacol

este, precum în cazul cu triticale, sterilitatea hibrizilor. Se cer multe

bra?e de munc?, de aceea vara la cultivarea lor particip? ?i ?colarii. Ei

separ? staminele de grâu, apoi izoleaz? spicul, iar peste dou?-trei zile

pun pe stigmatul grâului polenul de pir. Toamna apar ni?te semin?e

pl?pânde, mici, care nu seam?n? nici cu grâul, nici cu pirul. Anul urm?tor

ele se seam?n? ?i cresc plante noi. Sunt sterile, în anterele lor aproape

nu se formeaz? polen. Florile hibridului trebuie deja poleniza-te cu

polenul grâului. Pentru a ob?ine un gr?unte e nevoie s? se polenizeze 400

de flori. Hibrizii de genera?ia a doua se autopolenizeaz?, iar spicul

seam?n? ba cu cel al pirului, ba cu cel al grâului sau e ceva între grâu

?i pir. Hibrizii de genera?ia a treia au multe spice de tipul grâului, dea-

ceea în continuare se selecteaz? numai plantele necesare.

Pe baza hibrizilor de grâu-pir au fost create multe soiuri de perspectiv?

de grâu de toamn?. Unul dintre acestea este Odin?ovscaia-75. El cre?te bine

pe solurile podzolice, este atacat de dou? ori mai pu?in de bolile

criptogamice ?i d? o recolt? de aproape 70 centale la hectar. Odin?ovscaia-

75 a fost ob?inut? prin încruci?area hibridului PPG-186 cu Bezostaia-4 ?i

Mironovscaia-808. Ea a mo?tenit de la «p?rin?ii» s?i tot ce aveau ace?tia

mai bun. Odin?ovscaia se coace repede, are spice ?i boabe mari. Are ?i

propriet??i de panifica?ie minunate. Odin?ovscaea are protein? cu un

procent mai mult decât celelalte soiuri de grâu. Numai cu un procent. Pare

pu?in. De fapt, îns?, aceast? cifr? minuscul? d? un surplus de 5—6 centale

de gr?un?e la hectar.

Sub conducerea direct? a lui N. V. ?i?in au fost create ?i prezint? o

deosebit? importan?? pentru teorie ?i practic? hibrizii ob?inu?i din trei

genuri de plante: grâu, pir ?i secar?. Aceast? îmbinare intensific?

caracterul multianual al soiurilor de grâu multianual din contul sec?rii

multianuale.

Celulele somatice ale acestor hibrizi «tripli» con?in câte 35 de

cromozomi: 7 — de secar? de la hibridul multianual de secar?, 7 — de pir de

la pirul multianual ?i 21 — de grâu de la grâul multianual, Aceste plante

sunt puternice, formeaz? câte 30—37 de spice pe o tulpin?, tipul lor de

dezvoltare este multianual, sunt foarte rezistente la bolile bacteriale ?i

criptogame, dar sunt sterile — nu formeaz? boabe. Dup? ce au fost tratate

cu colhicin? s-au ob?inut plante cu 70 de cromozomi ?i cu flori fertile.

Se efectueaz? lucr?ri interesante de încruci?are îndep?rtat? a grâului

cu graminee s?lbatice (cu elimus), pentru a ridica brusc productivitatea

formelor hibride. Dup? încruci??ri complicate ?i în multe etape ale

elimusului moale cu grâul tare ?i grâul moale au fost ob?inu?i hibrizi cu

42 de cromozomi, care formeaz? semin?e dup? autopolenizare. Aceste forme de

var? ale plantelor au un spic puternic, care dep??e?te uneori 18 cm în

lungime. El este

capabil s? sus?in? 120 ?i chiar mai multe boabe mari, ro?ii, sticloase.

Bobul are un procent foarte mare de protein? — 21—24% în compara?ie cu

12—15% la soiurile obi?nuite de grâu, iar gluten brut în f?in? — aproape

50—55%. Din aceast? f?in? se coace pâine de calitate înalt?, asem?n?toare

cu cea coapt? din f?in? de grâu.

Putem afirma c? datorit? metodelor de hibridizare interspecific? a fost

creat? înc? o cultur? nou?, care în viitorul apropiat va ocupa un loc

destoinic printre principalele culturi cerealiere.

Precum se vede, posibilit??ile ingineriei de selec?ie, de reconstruire a

plantelor agricole pe baza hibridiz?rii îndep?rtate sunt cu adev?rat

nelimitate.

O direc?ie foarte interesant? ?i de perspectiv? a cercet?rilor în acest

domeniu este transmiterea de la plantele s?lbatice a unor cromozomi aparte

sau a fragmentelor lor plantelor cultivate. Savantul american E. Sirs a

transferat înc? în anul 1956 cu ajutorul razelor rentghen un fragment de

cromozom al gramineului s?lbatic eghilops în cromozomul grâului, asigurând

astfel grâului gradul de rezisten?? fa?? de rugina neagr? a frunzelor

proprii plantei s?lbatice.

În ultimul timp la «construirea» plantelor o importan?? tot mai mare o au

cercet?rile cu protopla?ti izola?i. În acest domeniu savan?ii din fosta

URSS au ocupat cele mai avansate pozi?ii în lume. Aceste metode au fost

studiate fundamental ?i perfec?ionate de un grup de savan?i de la

Institutul de fiziologie a plantelor al A? al fostei URSS, condus de R.

Butenco.

Protopla?tii pot fi ob?inu?i din orice organ al plantei, dar în

majoritatea cazurilor ei sunt separa?i din frunzele verzi. La început

frunzele sunt supuse steriliz?rii, apoi sunt tratate cu fermen?i speciali

(celulaza, pectinaza ?. a.) care dizolv? anvelopa groas? :a celulelor, dup?

care con?inutul lor viu r?mâne înv?luit într-o membran? sub?ire plazmatic?.

Sunt celulele «goale» sau protopla?tii.

Dup? izolare protopla?tii sunt transfera?i într-un mediu solid — în

geloz?, unde peste câteva ore începe s? se formeze peretele celulei. Prima

diviziune a celulelor noi începe, de obicei, peste 3—5 zile, a doua — peste

o s?pt?mân?, iar peste înc? o s?pt?mân? se formeaz? aglomera?ii de celule,

apoi apare ?i callusul.

Pentru ca planta s? regenereze, celulele de callus se tranefer? într-un

mediu cultural special, care contribuie la diferen?ierea organelor. În

ultimii ani, din protopla?tii izola?i au fost ob?inute plante de tutun,

morcov, grâu, maz?re, vi??-de-vie ?. a.

Pentru regenerarea unei plante întregi de tutun din protopla?ti e nevoie

de 7—10 s?pt?mâni.

Cultivarea protopla?tilor prezint? un mare interes pentru ingineria

genetic?. În primul rând, pentru c? cu ajutorul lor se pot înmul?i repede

exemplare întregi de plant?, deoarece din fiecare celul? se poate ob?ine un

întreg organism. Dac? dintr-un gram de frunze verzi se pot separa

aproximativ dou? milioane de protopla?ti, se creaz? posibilit??i nelimitate

pentru clonarea plantelor, fapt ce are o mare importan?? economic?.

Întreaga descenden?? ob?inut? din protopla?tii unei singure plante este

identic? din punct de vedere genetic, de aceea aceast? metod? de înmul?ire

face posibil? men?inerea pentru un timp nelimitat a propriet??ilor de

valoare ale plantelor cultivate, ceea ce nu se poate ob?ine prin înmul?irea

sexuat? obi?nuit?.

În rândul al doilea, ?i aceasta prezint? cea mai mare importan??, cu

ajutorul protopla?tilor se pot ob?ine a?a-zi?ii hibrizi asexuali sau

somatici ai diferitelor forme de plante, care nu pot fi crea?i prin nici o

alt? metod?. Schema general? a hibridiz?rii celulelor somatice ?i de

ob?inere prin ele a hibrizilor asexuali este prezentat? în des. 28.

Esen?a acestei tehnologii const? în faptul c? drept materie ini?ial? de

construc?ie se utilizeaz? nu celulele sexuale, ci celulele somatice. Dup?

ce se îndep?rteaz? de pe ele membranele dure, acestea sunt silite s? se

contopeasc?. Din celulele hibride, ap?rute în urma contopirii, se ob?in

apoi plante hibride.

Protopla?tii, datorit? lipsei membranei de celuloz?, pot s? se

contopeasc? singuri între ei sau acest proces se produce în prezen?a unor

agen?i chimici, bun?oar? a polietilenglicolului. Dup? contopirea celulelor

urmeaz? contopirea nucleelor lor, apoi, în câteva zile, se restabile?te

membrana celular? comun? ?i, în sfâr?it, celula hibrid? începe s? se

divizeze.

În anul 1972 un grup de savan?i americani, în frunte cu P. Carlson, au

ob?inut primii hibrizi celulari prin contopirea protopla?tilor a dou?

soiuri de tutun. Din celulele contopite au regenerat plante hibride

normale— amfidiploide, care con?ineau cromozomii ambilor p?rin?i, 24 de la

nicotiana glauca ?i 18 de la nicotiana langsdorfi: în total 2n = 42. S-a

constatat c? plantele hibride, ob?inute prin metoda contopirii

protopla?tilor, nu se deosebesc prin nimic de cele ob?inute prin

hibridizare sexual?.

Un grup de savan?i englezi, în frunte cu E. Cocching, au ob?inut în anul

1987 plante hibride prin încruci?area a dou? specii de petunie.

Colaboratorii laboratorului de cultivare a celulelor ?i ?esuturilor de la

Institutul de fiziologie a plantelor al A? a fostei URSS, în frunte cu R,

Butenco, au ob?inut hibrizi somatici din încruci?area a dou? soiuri de

tutun, iar, datorit? muncii în comun a savantului sovietic IU. Gleb ?i

savantului german F. Hofman, a fost creat? o plant? nou? — arabidobrassica.

?i ea a fost ob?inut? prin hibridizarea somatic? a arabidopsisului ?i a

uneia din speciile de varz? s?lbatic?. Noul hibrid a fost crescut în trei

etape. La început, dup? contopirea protopla?tilor celulelor somatice ale

arabidopsisului ?i a verzei au fost ob?inute celule hibride, care aveau

cromozomii ambelor plante ini?iale. Apoi prin înmul?irea unor celule

hibride aparte în condi?iile cultiv?rii sterile în medii nutritive solide,

care con?ineau geloz?, vitamine, substan?e minerale ?i fitohormoni (auxina

?i chinina), au fost ob?inu?i callu?ii liniilor celulare respective. În

sfâr?it, în etapa a treia, schimbând componen?a mediilor nutritive, se

provoca stimularea celulelor callusului pentru morfogenez?. Datorit?

acestei stimula?ii, celulele hibride ale unor linii formau numai r?d?cina,

ale alteia — numai l?starii, ale celor din urm? — plante întregi cu

r?d?cini, l?stari ?i flori. Dar plantele înflorite ale arabidobrassicii nu

erau capabile de polenizare. Reproducerea ?i înmul?irea lor este posibil?

numai pe cale vegetativ? în condi?iile cultiv?rii ?esuturilor.

Cercet?rile în domeniul ingineriei celulare a plantelor au atins stadiul

când se poate vorbi despre utilizarea acestei noi metode de hibridizare la

selec?ionarea practic? a plantelor, cu toate c? în acest caz n-au fost

studiate înc? definitiv particularit??ile principale ale «comportamentului»

genelor, a fost dovedit c? hibridizarea somatic?, spre deosebire de cea

sexual?, l?rge?te mult limitele încruci??rii.

Hibridizarea celulelor somatice ?i-a dovedit de acum eficacitatea. Prin

ea au fost ob?inu?i hibrizi interspecifici ai cartofului, tomatelor,

turnepsului, verzei cu rudele lor s?lbatice, precum ?i hibrizi ai tutunului

?i mahorc?i, tomatului ?i cartofului, care prezint? un material ini?ial de

valoare pentru selectarea în viitor a unor soiuri noi. Astfel la una din

experien?e savan?ii au utilizat protopla?tii unei specii s?lbatice ?i a

unei specii cultivate de cartofi — soiul Prieculischii timpuriu. Acest soi

are tuberculi mari, dar este predispus la boli. Cartoful s?lbatic are

tuberculi foarte mici, dar este rezistent la diferite boli. Aceste specii

se deosebesc ?i dup? m?rimea protopla?tilor, ?i dun? num?rul cromozomilor.

Ce propriet??i s-au ob?inut la hibrizii somatici? Dac? compar?m forma

frunzelor, a tufelor ?i m?rimea tuberculilor, acestea ocup? parc? o pozi?ie

intermediar? între speciile cultivate ?i cele s?lbatice. Tot a?a se

întâmpla ?i la hibridizarea obi?nuit?, pe cale sexual?, a acestor plante.

Dar hibridul ob?inut din protonla?ti s-a dovedit a fi rezistent la una din

bolile virotice grave — la fitoftoroz?.

În cursul ultimilor ani s-au ob?inut celule hibride prin contopirea

protopla?tilor ?i încruci?ând reprezentan?ii unor specii foarte

îndep?rtate: p?pu?oiul cu ov?sul, morcovul cu tutunul, morcovul cu

petuniea, p?pu?oiul cu soia, maz?rea cu soia ?. a. m. d., dar din aceste

celule hibride nu s-au ob?inut înc? plante întregi.

Hibridizarea celulelor somatice, în afar? de solu?ionarea problemelor

practice, deschide posibilit??i absolut noi în ce prive?te studierea unei

astfel de probleme ?tiin?ifice fundamentale, precum este interac?iunea

între nucleu, citoplasm? ?i organitele celulei. Pân? nu demult înc?

Ñòðàíèöû: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34


ÈÍÒÅÐÅÑÍÎÅ



© 2009 Âñå ïðàâà çàùèùåíû.