| |||||
ÌÅÍÞ
| Ñîâðåìåííàÿ ãåíåòèêàmicroscop. Toate devierile de la num?rul normal ?i structura normal? a cromozomului se înregistreaz? ?i pe aceast? baz? se fac concluziile corespunz?toare. Aceast? metod? ?i-a g?sit de asemenea o larg? aplicare în diagnosticarea timpurie a sexului viitorului copil, precum ?i în serviciile de consulta?ii medico-genetice, pe care urmeaz? acum s? le examin?m. VII. GENETICA MEDICAL? 7.1 Ereditatea patologic? la om «Într-un corp s?n?tos-minte s?n?toas?» spune un str?vechi proverb. ?i nu întâmpl?tor oamenii î?i ureaz? unul altuia în primul rând s?n?tate deoarece celelalte vor veni ?i a?a. De asemenea, în mare parte fericirea dintr-o familie depinde de s?n?tatea copiilor. Numeroasele boli de care sufer? oamenii sunt clasificate, ca ?i diferitele caractere ale organismelor, în ereditare ?i ne ereditare. Cu bolile ne ereditare medicina modern? se descurc? destul de u?or. Alta e situa?ia în ce prive?te bolile ereditare, deoarece în acest caz poate fi lecuit bolnavul, nu îns? ?i boala, cu alte cuvinte, este greu s? se exclud? posibilitatea transmiterii bolii date genera?iei viitoare. De aceea, când în familie exist? un copil cu o boal? ereditar?, p?rin?ii lui vor, fire?te, s? ?tie dac? pot conta pe faptul c? viitorul lor copil va fi s?n?tos sau el este amenin?at de aceia?i boal?. Necunoscutul îi determin? s? se ab?in? de la procrea?ie, s? apeleze la întreruperea artificial? a sarcinii ?. a. m. d. Toate acestea provoac? traume suflete?ti ?i adesea reprezint? cauza destr?m?rii familiei. Dar medicul geneticiian, analizând situa?ia, poate s? împr??tie temerile de prisos. Stabilind c? în c?s?toria respectiv? exist? un mare risc de îmboln?vire a copiilor, medicul poate ?i el s?-i sf?tuiasc? pe p?rin?i s? se ab?in? de a procrea. În acest caz serviciile de consulta?ii medico- genetice servesc profilaxiei r?spândirii bolilor ereditare. Conform unor calcule efectuate de savan?i, de boli ereditare sufer? pân? la 7% din popula?ia globului. Omenirea a ie?it înving?toare în b?t?lia cu multe microorganisme-agen?i patogeni ai bolilor infec?ioase, apropiindu-se nemijlocit de virusuri. Lupta cu bolile ereditare, îns?, abia începe. Mai mult, se creeaz? impresia c? cercul bolilor ereditare se l?rge?te. Faptul se explic? prin mai multe cauze. În primul rând, bolile ereditare, pe fundalul dispari?iei epidemiilor de cium?, variol?, holer?, care luau mii de ve?i, ?i când am început s? trat?m mai eficient tuberculoza, pneumonia, dizenteria ?i numeroase boli de copii, atrag, pur ?i simplu, mai mult aten?ia. În al doilea rând, în leg?tur? cu cre?terea duratei vie?ii se înregistreaz? mai frecvent unele boli complet sau par?ial ereditare, care se manifest? la o vârst? înaintat? (hipertonie, glaucom? ?. a. m. d.). În al treilea rând, datorit? dezvolt?rii industriei ?i tehnicii, au ap?rut un mare num?r de mutageni. (substan?e nocive), care provoac? muta?ii ereditare. Este vorba de diferite tipuri de radia?ie ionizant? (începând cu cele care se formeaz? la explozia bombelor atomice pân? la izotopii radioactivi ?i dozele mari de raze Rentghen), de?eurile întreprinderilor chimice, care polueaz? apa, aerul ?i solul, unele pesticide, aplicate în agricultur? pentru combaterea d?un?torilor ?i bolilor plantelor ?. a. Anume de aceea se subliniaz? în permanen?? necesitatea rezolv?rii importantei sarcini istorice, care este încetarea experien?elor cu orice tipuri de arme nucleare ?i neutralizarea în plan global a fenomenelor secundare nocive pentru om ?i natur?, generate de activitatea de produc?ie. În prezent în mediul ambiant exist? peste dou? milioane de diferi?i compu?i chimici, iar anual sunt sintetizate nu mai pu?in de 250 de mii de noi substan?e chimice. Multe din ele au o activitate mutagenic?, adic? deterioreaz? aparatul genetic al organismelor, inclusiv al celui uman. În ultimul timp s-a stabilit c? rol de mutageni pot avea ?i unele preparate medicamentoase ?i de uz gospod?resc, folosite în cantit??i excesive. Folosirea f?r? control a medicamentelor, fumatul ?i consumul de alcool de c?tre femeile gravide au o înrâurire negativ? asupra dezvolt?rii f?tului. Din acelea?i cauze atât la femei, cât ?i la b?rba?i se formeaz? adesea game?i de valoare genetic? incomplet?. Medicii ?i geneticiienii consider? c? la oamenii din prezent aproape 50% din patologii (boli) sunt determinate de diferite deregl?ri în aparatul genetic. Calculele arat? c? fiecare individ este «posesorul» a circa 5-10 gene poten?ial d?un?toare. Din cauza tulbur?rilor genetice din 130 de concep?ii una se întrerupe chiar în primele zile, 25% se întrerup la stadii mai înaintate ale sarcinii, iar din 40 de nou-n?scu?i unul se na?te mort. În sfâr?it, conform calculelor existente, fiecare 5 nou-n?scu?i dintr-o sut? prezint? defecte genetice manifeste, legate de muta?iile unor gene sau ale unor cromozomi întregi. Pân? la ora actual? au fost descrise circa 1500 de boli întâlnite la om ?i condi?ionate de anumite tulbur?ri în func?ionarea genelor. De câteva din ele am luat deja cuno?tin??. Dar exist? ?i a?a-numitele boli cromozomice, legate fie de modificarea num?rului, fie de modificarea structurii cromozomilor. Exist? aproximativ 500 de boli de acest fel. La b?rba?i se cunoa?te demult sindromul lui Clinefelter - o boal? caracterizat? prin faptul c? b?rba?ii afecta?i au o statur? înalt?, testiculele nedezvoltate, sunt sterili, în majoritatea cazurilor la ei constatându-se o dezvoltare a glandelor mamare, sunt anemici, cu ariera?ie mintal?. Vina o poart? un cromozom X, care este în plus (indicele sexual- XX(). Frecven?a na?terilor cu aceast? boal? o constituie un caz la 400-500 de b?ie?i. La femei este cunoscut sindromul Turner. Din cariotipul acestor femei lipse?te un cromozom X (indicele sexual XO). Ele se caracterizeaz? prin statur? mic?, gât scurt, încetinirea maturiz?rii sexuale ?i a dezvolt?rii mintale. Frecven?a na?terilor cu acest sindrom este egal? cu un caz la 5000 de nou-n?scu?i de sex feminin. ?i la b?rba?i, ?i la femei se întâlne?te sindromul lui Down. În celulele bolnavilor se con?ine un cromozom în plus, situat în perechea 21 de autozomi. În medie boala se întâlne?te cu frecven?a de un caz la - 500-600 de nou-n?scu?i. Simptoamele ei sunt: statur? mic?, dimensiuni mici ale capului, gur? întredeschis?, anomalii în organele interne, în special la inim?, ariera?ie mintal? puternic exprimat? ?. a. În anul 1960 medicii-geneticiieni au stabilit c? (trizomia dup? un cromozom din grupa D (trei omologi ,în loc de doi în perechile 13-15) determin? astfel de defecte ereditare ca «buza de iepure» la nou-n?scu?i ?i dehiscen?a palatului moale ?i a celui dur. În alte cazuri D-trizomia conduce la dezvoltarea anormal? a ochilor, ajungând pân? acolo, încât copilul poate s? r?mân? orb. ?i mai primejdioas? pentru organism este trizomia dup? unul din cromozomii din grupa E (perechile 16-18). 50% din copiii cu acest defect mor în vârst? de pân? la dou? luni, alte 30% - pân? la trei luni ?i doar 1- 2% tr?iesc pân? la 10 ani. La aceast? boal? copiii au foarte slab dezvoltat maxilarul inferior. Gura copilului este mic?, uneori e atât de mic? încât nou-n?scutul nu poate nici m?car s? apuce sânul mamei. În continuare copilul prezint? o insuficient? dezvoltare a musculaturii. Într-o stare de dezvoltare incomplet? r?mâne ?i creierul-copilul ajunge la vârsta de 10 ani ?i tot nu poate vorbi. Numeroase boli ereditare sunt legate nu numai de tulburarea num?rului, dar ?i a integrit??ii cromozomilor. Rezerva de muta?ii d?un?toare de gene ?i cromozomi, acumulate de popula?iile umane, se nume?te povara ereditar? a umanit??ii. Conform datelor statisticii medicale mondiale («Raportul Comitetului de exper?i al organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii (OMS) în genetica uman?», Geneva, 1965), povara genetic? a popula?iilor contemporane se exprim? printr-o m?rime impun?toare: 7,5%. Aceasta înseamn? c? din 5.5 miliarde de locuitori ai globului p?mântesc peste 300 di milioane sufer? de boli ereditare (anomalii). Cifra poate deveni ?i mai mare, dac? se va ?ine cont de mortalitatea intrauterin?, care aproximativ în 25% din cazuri depinde de anomaliile cromozomice prezente la f?t. 7.2 Eugenica ?i genetica Se na?te întrebarea fireasc?: cum îi poate fi omenirii u?urat? povara genetic? ?i ce trebuie f?cut îi acest scop? Înc? în anul 1883 F. Galton a adresat îndemnul de a se crea o nou? ?tiin?? - eugenica - având ca profil asigurarea unei eredit??i bune, adic? ameliorarea speciei umane. El vroia s? vad? viitoarele genera?ii s?n?toase fizic, prezentând înalte calit??i sociale. Sarcina eugenicii Galton o vedea în studierea sub control social a metodelor ?i mijloacelor cu care se va putea realiza îmbun?t??irea particularit??ilor ereditare ale genera?iilor viitoare. El a pus problema ac?iunii con?tiente a omului asupra însu?irilor viitoarelor genera?ii prin reglarea c?s?toriilor. Adep?ii lui Galton au emis în continuare o serie de opinii, care sunt cunoscute sub numele de eugenic? negativ? ?i pozitiv?. P?rta?ii eugenicii negative considerau c? una din m?surile primordiale, care trebui luat?, o constituie desf??urarea unei munci largi de l?murire în rândul popula?iei pentru ca persoanele cu defecte genetice s? se ab?in? de a concepe. Tot odat?, în vederea excluderii procre?rii de c?tre persoanele la care se presupun anumite defecte sub raport genetic, se proiecta sterilizarea b?rba?ilor prin una din metodele care nu influen?eaz? asupra vie?ii sexuale. Se preconiza de asemenea avorturi obligatorii în cazurile când constitu?ia genetic? a unuia dintre p?rin?i condi?ioneaz? formarea unui defect incurabil la copil. Adep?ii eugenicii pozitive presupuneau c? scopuri-le lor pot fi atinse prin realizarea unor m?suri cu caracter contrar. Una dintre cele mai importante m?suri de acest fel urma s? aib? drept obiectiv sporirea num?rului de na?teri în familiile f?când parte din clasele avute. Expresia cea mai complet? ideile eugenicii pozitive ?i-au aflat-o în lucr?rile geneticiianului american G. Meller. El proiecta s? introduc? în practic? fecundarea artificial? a femeilor, folosind în acest scop sperma unor donatori special selecta?i. De eugenic? au fost strânse legate diferite teorii rasiale. De acum în anul 1870, înainte chiar do proclamarea eugenicii, F. Galton afirma în cartea sa «Geniul ereditar» superioritatea albilor fa?? de negri, englezii fiind, dup? opinia lui, sub raportul dezvolt?rii mintale cu dou? trepte mai sus decât negrii. Recunoscând diferen?ele dintre rase, Galton considera c? reprezentntan?ii rasei superioare nu trebuie s? formeze c?s?torii cu reprezentan?i al unei rase inferioare, deoarece în acest fel se produce o sc?dere a num?rului na?terilor de personalit??i eminente. În special în ajunul celui de-al doilea r?zboi mondial teoriile rasiale erau în vog?, ?i în acest context Hitler a putut s? afirme c? rasa arian?, dup? convingerea sa, este rasa cea mai superioar? ?i de acea celelalte rase urmeaz? s? i se supun?. În acest fel principiile eugenicii, care ini?ial urmau s? serveasc? profilaxiei bolilor ereditare, ulterior au fost denaturate ?i folosite în scopuri dintre cele mai odioase. Bazându-se pe faptul c? legile eredit??ii sunt aplicabile omului, teoreticienii burghezi au început (s? le dea interpret?ri mecanice, ajungând pân? la teza absurd? c?, chipurile, nu condi?iile sociale dintr-un stat sau altul împart oamenii în boga?i ?i s?raci, în diferite st?ri, ci capacit??ile lor care, dup? opinia lor, depind complet de genotip. În ??rile capitaliste fa?? de om au început s? fie aplicate metode ale selec?iei utilizate în zootehnie. Astfel, în anul 1907 în statul Indiana (SUA) a fost introdus? o lege conform c?reia idio?ii, debilii mintali, delincven?ii-recidivi?ti urmau s? fie supu?i unei steriliz?ri obligatorii. Pân? în anul 1914 asemenea lege a fost introdus? în alte 12 state din SUA. În Danemarca, în virtutea num?rului mic al popula?iei ?i datorit? faptului c? s-au p?strat c?r?i biserice?ti de sute de ani, s-a putut stabili c? unele forme de debilitate mintal? se transmit prin ereditate. Dat? fiind imposibilitatea realiz?rii ideii de a se face ca debilii mintali s? în?eleag? s? nu procreeze, ?i în Danemarca în anul 1929 a fost introdus? legea cu privire la sterilizarea obligatorie. Mai târziu i-au urmat exemplul Finlanda, Norvegia, Suedia ?i Elve?ia. Vom remarca faptul c? legile având ca scop reglementarea c?s?toriilor func?ionau cu mult înainte de apari?ia eugenicii. În Rusia prima lege cu privire la aplicabilitatea selec?iei ?i la rasa uman? a fost adoptat? în anul 1722 pe timpul domniei lui Petru 1. Legea se numea «Despre examinarea pro?tilor în Senat». Pro?ti erau considera?i cei de la care nu se poate a?tepta la «mo?tenire bun? ?i la folos pentru stat». ?i de aceea persoanelor «...care nu erau buni nici pentru ?tiin??, nici pentru serviciu militar nu se potriveau, s? se însoare ?i s? se m?rite nu li se va permite...» În ??rile din Europa Occidental? era propagat? pe larg ideea c? la c?s?torie perechile conjugale trebuie s? îmbine frumuse?ea fizic? cu nivelul intelectual. Cunoscutul savant rus ?i sovietic, unul din întemeietorii revistei de eugenic? în Rusia, A. S. Serebrovschii scria în leg?tur? cu aceasta: «Dac? un de?tept î?i va alege o nevast? de?teapt?, prostul r?mas se va însura cu proasta r?mas?; ?i mai e înc? o întrebare cine dintre ei va da o descenden?? mai numeroas?? C? o nevast? de?teapt? nu va na?te pe întrecute cu una proast?, deoarece ea, fiind de?teapt?, nu va dori s? se transforme într-o ma?in? de n?scut copii». În acest fel opiniile despre faptul c? un so? eugenic trebuie s?-?i aleag? o so?ie eugenic?, din punctul de vedere al geneticiii, nu pot duce la nimic bun. Aceste metode genetice nu pot fi aplicate omului. 7.3 Consulta?iile medico-genetice Considera?ii etico-morale ne silesc s? respingem categoric atât metodele sta?iilor de mont? de «îmbun?t??ire» a speciei umane, cât ?i ideea lipsirii prin lege a persoanelor cu povar? ereditar? de dreptul de a avea copii. Chiar dac? ar fi s? se fac? abstrac?ie de moral?, din punct de vedere pur ?tiin?ific nu întotdeauna se poate spune cu siguran?? care gene sunt «bune» ?i care «rele». Bolile ereditare ale omului sunt înc? insuficient studiate, de aceea orice recomanda?ii privind încheierea c?s?toriilor sunt nu numai anormale, dat fiind faptul c? orice opresiune în sfera vie?ii personale ?i a c?s?toriei este inadmisibil?, dar pot ?i s? nu aib? efectul scontat. Se ?tie, doar, c? nu întotdeauna la persoanele talentate ?i s?n?toase se na?te o descenden?? de aceea?i valoare cu p?rin?ii. Plus de aceasta, calculele demonstreaz? c? chiar dac?, în pofida oric?ror principii ale moralei, s-ar reu?i introducerea unor c?s?torii impuse, rezultatele experien?ei s-ar manifesta abia peste câteva secole. Oricum, bolile genetice continu? s? fie o realitate ?i ele trebuie comb?tute. De acest lucru se ocup? în prezent genetica medical?. Spre deosebire de eugeni?ti, care visau la înmul?irea intens? a num?rului de oameni talenta?i, genetica medical? se m?rgine?te la m?surile «eugenicii negative benevole». Sarcina ei const? în studierea cât mai profund? a bolilor genetice ?i elaborarea unor m?suri de profilaxie ?i tratament. Pe baza sistemului de ocrotire a s?n?t??ii, constituit în ?ara noastr?, în corespundere cu nivelul de dezvoltare a medicinii ?i gradul de preg?tire a medicilor în domeniul geneticiii, s-a creat o re?ea de servicii de consulta?ii medico-genetice. Scopul consult?rilor medico-genetice în sens general-popula?ional o constituie mic?orarea poverii eredit??ii patologice, iar scopul unui serviciu concret de consulta?ii o constituie acordarea de ajutor familiilor în adoptarea unei hot?râri juste în problema în cauz?. S. N. Davidenco este primul medic care în anii 30 a efectuat în practic? munc? de consultare medico-genetic?. El a remarcat pentru prima oar? varietatea bolilor ereditare existente, fapt de care urmeaz? s? se ?in? cont pentru a se putea just prognoza viitoarea genera?ie în familiile cu povar? ereditar?. Serviciul de consulta?ii medico-genetice este o institu?ie de tip policlinic?. Func?iile ei principale sunt urm?toarele: 1) Stabilirea pronosticului s?n?t??ii pentru viitoarea genera?ie în familiile în care exist? sau în care se presupune existen?a unor patologii ereditare; 2) Explicarea într-o form? accesibil? a m?rimii riscului ?i acordarea de ajutor p?rin?ilor în luarea. de c?tre ace?tia a unei decizii; 3) Acordarea de ajutor medicului în diagnosticarea boli ereditare, dac? pentru aceasta sunt necesare metode genetice speciale de cercetare; 4) Propagarea cuno?tin?elor medico-genetice în rândul medicilor ?i ale p?turilor largi ale popula?iei. Este foarte important de a face ca o familie sau alta s? în?eleag? sensul consult?rii genetice, de a i se oferi familiei date sfaturile necesare în luarea unei anumite decizii. În esen??, aceasta e principala sarcin? a medicului geneticiian, dar ob?inerea ca acest sfat s? fie urmat este din sfera competen?ei serviciului de consulta?ii medico-genetice. Deciziile urmeaz? s? le ia p?rin?ii în?i?i. Adesea recomandarea medicului-geneticiian este necesar? la adoptarea hot?rârii de c?s?torie. Faptul se refer? la cazurile în care unul din viitorii so?i fie c? are el însu?i o afec?iune ereditar?, fie c? o are cineva dintre rudele lui. Pentru a se putea 'face o constatare medico-genetic?, este important s? se stabileasc? diagnosticul precis al bolii. La aceasta contribuie examinarea minu?ioas? a arborelui genealogic ?i a rudelor bolnavului. Sarcina primordial? a medicului geneticiian o constituie stabilirea faptului dac? afec?iunea are un caracter ereditar sau nu. Dac? ea se dovede?te a fi ereditar?, pentru a se putea aprecia just probabilitatea apari?iei în aceast? c?s?torie a bolilor ereditare, medicul are nevoie de o imagine exact? a tipului de mo?tenire a afec?iunii date. Astfel, în cazul unei afec?iuni mo?tenite dup? dominant?, în medie jum?tate din copiii unui membru bolnav al familiei vor fi ?i ei afecta?i de aceast? boal?. În schimb, membrii s?n?to?i ai acestei familii nu au de ce s? se team?, deoarece gena dominant? care condi?ioneaz? boala are o manifestare de o sut? de procente. Altfel stau lucrurile în cazul consult?rii genetice a membrilor unei familii în care s-au constatat cazuri de boli mo?tenite recesiv. Gena recesiv? mutant? poate în cursul unei perioade lungi de timp, r?mânând în stare heterozigotic? latent?, s? se transmit? de la o genera?ie la alta, f?r? s? condi?ioneze dezvoltarea bolii. O asemenea stare dureaz? pân? nu se c?s?toresc doi purt?tori heterozigotici ai unei ?i aceleia?i gene recesive. Când o asemenea c?s?torie se încheie, pân? la 25% din copiii proveni?i Ñòðàíèöû: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34 |
ÈÍÒÅÐÅÑÍÎÅ | |||
|