Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

Glandul la ?ap are numai un tubercul stвng, iar apendicele vermiform este

mai scurt.

Penisul la vier este lung de 50-60cm, de tipul fibro-elastic, formeaz?

"S"-ul penian, dar acesta este situat оnaintea burselor testiculare.

Por?iunea liber? a penisului, lipsit? de gland, este u?or ascu?it? ?i

r?sucit? spre stвnga, оn form? de sfredel. Aceast? structur? faciliteaz?

p?trunderea penisului printre papilele cervixului scroafei. Оn timpul

actului coital, ejacularea efectuвndu-se intrauterin.

Organul copulator al cвinelui prezint? deosebiri esen?iale. Este lung de

15-20cm, por?iunea liber? reprezentвnd cam jum?tate din lungimea total?.

Corpul cavernos, baza anatomic? a por?iunii fixe a penisului, are o form?

conic?, cu un ?an? ventral оn care se g?se?te uretra, un rafeu longitudinal

complet (doi corpi caverno?i). La nivelul por?iunii libere, corpul cavernos

este оnlocuit de osul penian cu lungimea de 8-12cm, care are form? conic?,

este prev?zut cu un jgheab longitudinal ventral pentru uretr? ?i se termin?

anterior printr-un cordon fibros ce ajunge pвn? la vвrful penisului. Osul

penian este acoperit оn totalitate de expansiunea ?esutului erectil

(spongios) al uretrei care formeaz? un gland foarte dezvoltat. Glandul se

оngusteaz? la mijloc, formвnd astfel partea anterioar?, parte alungit? a

glandului, ?i partea posterioar?, bulbii glandului.

Bulbii glandului sunt foarte dezvolta?i ?i intrarea lor оn erec?ie, dup?

intromisiune, asigur? (al?turi de contrac?ia musculaturii vestibulului

vaginal al femelei), prelungirea actului coital.

Vвrful glandului este ascu?it, orientat оn jos, sub el se deschide

uretra.

Prepu?iul sau furoul (praepu?ium) la taur, berbec, ?ap, vier ?i cвine

prezint? o cut? a pieii abdomenului оn care este ad?postit? por?iunea

liber? a penisului. Are forma unei cavit??i tubulare, prev?zut? la

extremitatea cranial? cu o deschidere circular? – orificiul prepu?ial, iar

la cea posterioar? – оnchis?, ca un fund de sac. Ca structur?, prepu?iul

este format din tegumentul extern, prezentat de pielea regional?; la unele

specii are un smoc de p?r la orificiul prepu?ial (taur, vier). Tegumentul

intern, prezentat de foi?a parietal? ?i foi?a visceral? оntre piele ?i

mucoas?, este bogat оn glande sebacee modificate. Caudal cavit??ii

prepu?iale, foi?a parietal? trece оn foi?a visceral?, lipsit? de forma?iuni

glandulare, care оmbrac? penisul. Aceast? foi?? este foarte fin? ?i face

glandul penian foarte sensibil.

La vier furoul este un canal оngust, adвnc; se deschide printr-un

orificiu strвmt prev?zut cu un smoc bogat de p?r. Aproximativ la jum?tatea

sa prepu?iul prezint? o structur?, care-l оmparte оn dou?. Compartimentul

posterior este simplu cilindric ?i оn el se g?se?te por?iunea liber? a

penisului. Compartimentul anterior se prezint? cu o cavitate mai larg?,

care printr-un orificiu comunic? cu dou? diverticule largi (diverticulum

praeputii).

La majoritatea speciilor (taur, berbec, ?ap) prepu?iul este prev?zut cu

mu?chi protractori ?i mu?chi retractori. Mu?chii prepu?iali protactori

(craniali) sunt dispu?i la nivelul ostiumului prepu?ial, оntre tunica

abdominal? ?i piele, aderвnd la aceasta, de o parte ?i de alta a

ombilicului. Dup? actul sexual acestea asigur? revenirea prepu?iului оn

pozi?ie de repaus.

Retractorii pornesc din zona orificiului furoului, se orienteaz? caudal

?i trec pe deasupra burselor оn tunica dartoic?. Prin contractarea lor

sincron? se descoper? por?iunea liber? a penisului.

La arm?sar, prepu?iul are o structur? mai complicat?. El prezint? un sac

dublu din care se disting prepu?iul intern ?i extern, care sunt

constitui?i, la rвndul lor din tegumentul extern ?i intern.

Fiziologia aparatului genital mascul

Spermatogeneza

Testiculul este un organ care оndepline?te dou? func?ii: una gametogen?,

de a genera game?i masculini, ap?i pentru fecunda?ie ?i alta – endocrin?,

de elaborare a hormonilor sexuali masculini (androgeni), care au rol

important оn ini?ierea ?i men?inerea caracterelor sexuale secundare ?i a

activit??ii sexuale.

Gonadele masculine se formeaz? оn perioada embrio-fetal? ?i continu? s?

se dezvolte lent pвn? la apari?ia maturit??ii sexuale. Game?ii, ap?i pentru

fecunda?ie, se vor forma numai odat? cu instalarea pubert??ii.

Unitatea func?ional? a testiculului este tubul seminifer. Acesta este

delimitat de o membran? bazal? pe care se g?se?te epiteliul seminal.

Epiteliul seminal este format din celulele germinative, care prin diviziune

vor da na?tere spermiogoniilor, ?i din celulele Sertoli. Celulele Sertoli

au o dispozi?ie sinci?ial? (o delimitare pu?in vizibil?) ?i o baz? larg? de

implantare pe membrana bazal?, fiind desp?r?ite de grupuri dense de

celulele germinative; au o citoplasm? bogat? оn incluziuni, reprezentвnd

componentele de sus?inere ?i nutri?ie pentru celulele liniei seminale.

Celulele germinative se g?sesc оntr-o continu? diviziune. La apropierea

pubert??ii activitatea de multiplicare celular? se intensific?, astfel la

apari?ia maturit??ii sexuale оncepe formarea spermiilor.

Spermiogeneza este un proces complex care asigur? formarea spermiilor din

spermiogonii, incluzвnd spermiocitogeneza, sau formarea spermiocitelor

primare ?i secundare ?i aprimiatomorfogeneza care const? оn formarea

spermatozoidului fertil din spermida imatur?.

Оntregul proces de gametogenez? se desf??oar? оn patru perioade (de

multiplicare, cre?tere, formare ?i maturare), celula sexual? trecвnd prin

fazele de spermatogonie, spermatocit de ordinul I ?i II, spermid? ?i

spermiu matur.

Diferite faze ale spermiocitogenezei pot fi urm?rite la examenul

histologic al sec?iunilor transversale ale tubilor seminiferi, mai ales оn

perioada sezonului de reproducere. Pe membrana bazal? a tubului seminifer

se observ? celulele liniei seminale (germinative), avвnd ca elemente de

baz? spermiogoniile; acestea provin din celulele germinative care оnainte

de pubertate dau na?tere prin diviziuni mitotice la spermogonii pr?foase ?i

apoi crustoase, care formeaz? spermiocitele de ordinul I. Ele о?i m?resc

dimensiunile, la sfвr?itul evolu?iei ?i devin elementele celulare cele mai

voluminoase de pe linia seminal?. Pвn? la acest stadiu, mitozele se

realizeaz? ecua?ional, adic? fiecare cromozom se dedubleaz?, fapt care

conduce la ob?inerea a dou? celule fiice echivalente cu celula mam?.

Diviziunea prin care un spermatocit de ordinul I d? na?tere la dou? de

ordinul II este reduc?ional? (de maturare); fiecare cromozom din perechea

existent? оn celula mam? rece оn celulele fiice, ele avвnd un num?r haploid

de cromozomi.

Spermatoci?ii de ordinul II sufer? o nou? diviziune mitotic?,

gomeotipic?, dar cu num?r haploid de cromozomi; Ѕ dintre celule au

cromozomul X ?i Ѕ cromozomul Y al sexului. Transformarea spermiocitului de

ordinul II оn spermatide marcheaz? debutul fazei de formare sau de

spermatomorfogenez?.

Spermatidele sunt ini?te celule mici, rotunde. Morfogeneza are loc оn

prelungirile protoplasmatice ale sinci?iilor Sertoli – celule de sus?inere,

cu func?ie nutritiv? ?i endocrin?. Celulele Sertoli sunt bogate оn glucoz?,

acizi amina?i ?i vitamine (A, E, complexul B) – substan?e care, probabil

sunt folosite оn perioada de formare. Fiecare celul? sertoli cuprinde

concomitent 8-12 spermide. Prin transform?ri complicate, din spermide se

formeaz? spermatozoizi. Acest proces are loc оn felul urm?tor. Nucleul

spermatidei, voluminos ?i hipercromatic, migreaz? spre unul din polii

celulei ?i formeaz? capul; idiosomul prin partea sa central? formeaz?

acrozomul care acoper? nucleul spermatozoidului. Citoplasma se alunge?te оn

sens opus. Din centrozomi se formeaz? doi centrioli (distal ?i proximal) ?i

elementele axiale ale spermatozoidului, iar din mitocondrii – elementele

spiralate. Citoplasma se condenseaz? de-a lungul piesei intermediare. La

nivelul gвtului r?mвne o cantitate redus? de citoplasm? – pic?tura

protoplasmatic?, care va dispare оn procesul de maturare a

spermatozoidului. La sfвr?itul acestei faze spermatozoizii sunt implanta?i

оn sinci?iul sertolian, avвnd cozile libere spre lumenul tubului seminifer.

La оncheierea spermatogenezei, celulele spermatice, care erau sus?inute

de sinci?iul Sertoli, prin secre?ia de hialuronidaz?, se desprind ?i cad оn

lumenul tubilor seminiferi. Celulele epiteliului seminifer secret? un

lichid abundent care antreneaz? spermatozoizii ?i оi transport? spre

re?eaua testicular? ?i conurile eferente care оndeplinesc o absorb?ie a

fluidului seminifer ?i elaboreaz? un lichid propriu.

Maturi morfologic, permatozoizii se vor maturizeaz? fiziologic оn canalul

epididimar ?i ulterior оn c?ile genitale ale femelei.

Controlul hormonal al transport?rii prin c?ile spermatice implic?

testosteronul ?i ocitocina.

Epididimul ofer? spermatozoizilor posibilitatea de a-?i continua procesul

de maturare. Resorb?ia lichidului seminifer ?i concomitent secre?ia unui

alt fluid epididimar produce modificarea concentra?iei ionilor de Sodiu,

potasiu, calciu, clor, fosfor, al proteinelor, enzimelor ?i al gliceril-

fosforil-colinei, modificare necesar? matur?rii spermatozoizilor.

Maturarea fiziologic? a spermatozoizilor оn timpul tranzitului epididimar

const? оn:

- deshidratarea progresiv? a game?ilor;

- dobвndirea sarcinii electrice negative care оmpiedic? aglutinarea lor;

- deplasarea pic?turii protoplasmatice de la gвt la coada

spermatozoidului, fiind pierdut? оnaintarea ejacul?rii;

- acoperirea cu un оnveli? lipidic protector, care оi ap?r? de ac?iunea

nociv? a unor factori de mediu, оn special de Ph-ul acid;

- dobвndirea mobilit??ii ?i a capacit??ii fecundative.

Totu?i, motilitatea spermatozoizilor atinge parametrii normali оn timpul

intr?rii lor оn contact cu plasma seminal?, elaborat? de glandele anexe,

adic? оn timpul ejacul?rii, оn timp ce maturarea complet? a lor se produce

оn organele genitale femele, fenomen cunoscut sub denumirea de capacitare.

Durata total? a spermatogenezei de la stadiul de spermiogonie la cel de

spermatozoid matur este de 60-70 zile pentru taur ?i berbec ?i 50-60 zile

la arm?sar, vier ?i cвine; o spermiogonie formeaz? 6 spermatocite primare

?i 64 spermatozoizi (taur ?i berbec) 24 – ?i respectiv, 96 – la vier.

Durata gametogenezei este o constant? biologic? cu varia?ii foarte mici.

Schimbarea vitezei proceselor citologice prin modificarea regimului de

exploatare sau prin intensificarea nutri?iei reproduc?torului nu este

posibil?. De aceea, cunoa?terea acestor particularit??i are importan??

practic? deosebit?, deoarece оn func?ie de aceasta trebuie stabilit?

perioada necesar? preg?tirii masculilor pentru sezonul de mont?, ca ?i

regimul de folosire a reproduc?torilor la sta?iile de pr?sil?.

Parenchimul testicular posed? o intens? activitate spermatogenetic?.

Astfel, produc?ia medie zilnic? de spermatozoizi la taur ?i berbec este de

5-7mlrd, iar la arm?sar ?i vier – 15-20 mlrd game?i. Un gram de ?esut

testicular оntr-un minut elaboreaz? 8,5mii de spermatozoizi.

Trecerea spermatozoizilor prin epididim, de la por?iunea incipient? a

canalului epididimar pвn? la por?iunea lui terminal? este de 11 zile la

taur, оntre 12-15 zile la berbec ?i de 14 zile la vier.

Epididimul, ?i оn special coada epididimului, serve?te ca rezervor pentru

spermatozozi. Aici se concentreaz? o cantitate important? de game?i: la

taur ?i berbec 150-200 mlrd, iar la vier ?i arm?sar 200-300 mlrd

spermatozoizi. Astfel, rezerva de spermatozoizi din epididim asigur? la

taur ?i arm?sar necesarul pentru 10-15 monte, iar la berbec spermatozoizii

sunt suficien?i pentru 30-40 monte. La nivelul cozii epididimului

spermatozoizii r?mвn fertili circa 60 zile. Оn cazul unui repaus sexual

prelungit, cвnd spermatozoizii r?mвn mai mult timp оn epididim, se produce

«оmb?trвnirea» game?ilor, caracterizat? prin mobilitate sc?zut? sau

apari?ia unei cantit??i de spermatozoizi anormali. Se constat?, de altfel,

c? primul ejaculat recoltat dup? un repaus prelungit con?ine un num?r mai

mare de spermatozoizi patologici decвt ejaculatul urm?tor.

Оn coada epididimului metabolismul spermatozoizilor scade cu mult ?i ei

r?mвn оn stare de anabioz? datorit? reac?iei u?or acide, vasculariza?iei

mai abundente ?i temperaturii mai sc?zute cu 3-5(C оn pungile testiculare.

Temperatura testicular? mai joas? decвt temperatura intern? este absolut

necesar? pentru desf??urarea normal? a procesului de spermatogenez?.

Termoreglarea testicular?

La masculii mamiferelor domestice termoreglarea testicular? este

asigurat? de tunica scroto-dartoic?, mu?chiul cremaster ?i vasculariza?ia

venoas? a testiculului.

Asigurarea unei temperaturi optime care se situeaz? оn 3-5(C sub nivelul

temperaturii interne este esen?ial? pentru оndeplinirea func?iei

spermatogene a testiculului, func?ia endocrinogen? fiind neafectat?, a?a

cum se оntвmpl? la masculii criptorhizi.

Temperatura ?i umiditatea mediului ridicate sau febra prelungit?

afecteaz? par?ial, sau chiar determin? degenerarea liniei seminale.

Fibrele musculare netede ?i elastice din dartos ?i scrotum care se

contract? la temperaturi sc?zute ?i se relaxeaz? la cald, modific?

suprafa?a extern? a оnvelitorilor testiculare, ofer? o suprafa?? variabil?

de radiere a c?ldurii. Acest proces este influen?at ?i de ac?iunea de

ridicare sau deschiderea testiculelor оn burse prin contrac?ia mu?chiului

cremaster extern.

Termoreglarea testicular? este influen?at? ?i de:

- grosimea pieii locale;

- con?inutul glandelor sudoripare din pielea burselor prin secre?ia lor

accentueaz? pierderea de c?ldur?;

- artera spermatic? intern?, spiralat?, ?erpuie?te pe toat? lungimea

venei spermatice ?i printr-un schimb de c?ldur? eficient uniformizeaz?

temperatura оnvelitorilor testiculare cu cea a ?esutului testicular

reu?ind s? reduc? temperatura testicular? cu 5(C. La taur re?eaua bine

dezvoltat? a venei testiculare superficiale, aflate оn grosimea

albugineii, оndepline?te acela?i rol termoregulator.

Func?ia endocrin? a testiculelor

Func?ia endocrin? a gonadelor masculine const? оn formarea androgenilor.

Androgenii sunt sintetiza?i оn celulele leydig (glanda diastematic?) dintr-

un precursor care este radicalul acetat, etapele intermediare ale

biosintezei fiind: colesterolul, progesteronul, androstendiolul ?i оnfinal

testosteronul; biosinteza androgenilor este coordonat? de FCSH-ul

hipofizar. Acesta ac?ioneaz? asupra receptorilor specifici din membrana

celulelor Leydig, activeaz? adenil-ciclaza, care determin? sinteza acidului

adenozin-mono-fosforic – AMP – ciclic, activarea sa fiind un proces

dependent de protein-kinaz?. Protein-kinaza ac?ioneaz? prin fosforilare, оn

activarea de scurt? sau sinteza de lung? durat? a proteinelor implicate оn

controlul steroidogenezei.

Excesul de ICSH (Intersti?ial Cells Stimulating Hormone) determin?

sc?derea num?rului de receptori membranari, desensibilizeaz? adenil-ciclaza

?i depreseaz? (inhib?) sinteza hormonilor testiculari. Prolactina provoac?

sinteza receptorilor ICHS.

Hormonii androgeni determin? cre?terea organelor genitale оnainte de

pubertate, a glandelor anexe, dimortismul ?i comportamentul sexual.

Androgenii preg?tesc epiteliul germinativ s? r?spund? la FSH, men?in

troficitatea tubilor seminiferi ?i a liniei seminale, asigurвnd

spermiogeneza.

De la locul sintezei, testosteronul este drenat de vasele limfatice ?i

venoase оn circula?ia sistematic?, sau este transportat оn tubii seminiferi

printr-un sistem specific de transport.

Celulele Sertoli transform? testosteronul оn 5-alfa dehidrotestosteron ?i

androstan-3alfa-17betadiol; androgenii ?i FSH stimuleaz? celulele Sertoli

s? produc? protein? de legare a androgenilor care este secretat? оn

lichidul tubului seminifer, avвnd rolul de a transporta androgenii ?i

spermii prin acest fluid la epididim.

Este cunoscut, c? epididimul resoarbe cea mai mare parte a lichidului

secretat de tubii seminiferi care a transportat spermii prin c?ile

spermatice intra-testiculare; aceast? resorb?ie este reglat? de

concentra?ia androgenilor din lichidul seminifer ?i nu de cea sanguin?.

Unii componen?i specifici din plasma seminal? (inozitolul, gliceril-

fosforil-colina) sunt secreta?i de epididim sub ac?iunea androgenilor din

sвnge.

Testosteronul intr? оn celula secretoare a glandei anexe, оn citoplasma

c?reia este transformat оn 5-alfa dehidrotestosteron оnainte de legarea la

un receptor citoplasmatic; complexul steroid-receptor este translocat оn

nucleu, reac?ioneaz? cu situsul acestor ?i modific? activitatea cromatinei

nucleare. Оn acest mod androgenii regleaz? producerea unor componente

specifice ale plasmei seminale, cum ar fi fructoza ?i acidul citric.

Androgenii au efect general, anabolizat asupra metabolismului masculilor,

ac?ionвnd asupra dezvolt?rii maselor musculare prin re?inerea azotului.

Rolul organelor anexe ale aparatului genital mascul

Anexele aparatului genital sunt: glandele bulbo-uretrale, prostata,

veziculele seminale, canalele deferente ?i uretra pelvin?.

Canalele deferente sunt organe musculare ?i tubulare ce оndeplinesc rolul

de conducere a spermatozoizilor de la epididim spre uretr?; prin secre?ia

unui fluid contribuie la ejaculare, iar prin por?iunea terminal? dilatat?,

care este prezent? la arm?sar, taur, berbec ?i cвine, оndeplinesc un rol de

stocare a spermatozoizilor. Ampulele canalelor deferente se deschid оn

uretr? оmpreun? cu canalul excretor al veziculei seminale de pe aceea?i

parte, alc?tuind canalul ejaculator.

Glandele bulbo-uretrale sunt mici ?i rotunjite la arm?sar, taur ?i berbec

?i foarte dezvoltate la vier. Оnaintea оmpreun?rii secre?ia produs? de

glandele bulbo-uretrale ?i de glandele Littre realizeaz? оndep?rtarea

impurit??ilor ?i a pic?turilor de urin? din uretr? ?i umeze?te glandul

penisului, facilitвnd intromisiunea.

La vier glandele bulbo-uretrale produc o secre?ie foarte vвscoas? care

devine lipicioas? ?i cap?t? aspect gelatinos оn contact cu secre?ia

seminal?; оn monta natural? ea оmpiedic? refularea spermei din uter,

constituind un “dop biologic” оn canalul cervical.

Prostata este alc?tuit? din 2 por?iuni (corp ?i partea diseminat?) ?i are

o secre?ie apoas?. Secre?ia prostatei ?i a veziculelor seminale se amestec?

cu spermatozoizii ?i formeaz? оn cea mai mare parte plasma seminal?.

Secre?ia prostatic? are un rol important оn biologia spermatozoizilor.

Spermatozoizii imobili оn testicul, оn contact cu secre?ia glandelor anexe,

ajung la mobilitatea maxim? sub influen?a secre?iei prostatice.

Оn compozi?ia acestei secre?ii se g?se?te o baz? azotat? (spermina),

lecitin? ?i corpi alcaloizi. Secretul prostatic con?ine enzime, substan?e

minerale, cantit??i mici de zah?r ?i substan?e biologic active –

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10