| |||||
МЕНЮ
| Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животныхperioad? оn gonada femel? se produc o serie de modific?ri morfo-func?ionale care constau оn eviden?ierea unor fenomene structurale ce au drept rezultat eliberarea de game?i capabili de a fi fecunda?i, precum ?i secre?ia unor hormoni caracteristici diferitor faze ale ciclului sexual. Schimbarea formei ?i dimensiunilor ovarului are loc datorit? foliculilor ovarieni ?i a corpilor galbeni care, prin procese de evolu?ie sau de regresie, se modific? оn func?ie de stadiile ciclului sexual. Structura ovarului prezint? o zon? cortical? ?i una medular?. Corticala con?ine foliculi оn diferite stadii de dezvoltare ?i corpi galbeni. Оn foliculi se desf??oar? procesul de cre?tere a ovocitelor. Foliculogeneza este un proces hormono-dependent care const? оn dezvoltarea foliculilor la femele оn perioada fetal?, prepuberal?, оn toat? durata perioadei genitale ?i chiar оn timpul gesta?iei. Оn perioada pubertar? оn fiecare ciclu sexual foliculii primordiali trec succesiv prin stadiile de foliculi primari, secundari, ter?iari (cavitari), maturi (de Graaf) ?i apoi devin foliculi dehiscen?i, cвnd are loc ovula?ia. Foliculii primordiali iau na?tere оn perioada embrio fetal? ?i reprezint? o celul? mare, globuloas?, situat? central – ovogonia, оnconjurat? de cвteva celule foliculare aplatizate, toate delimitate de o membran? conjunctiv? fin?. Оn stadiul de folicul primar, ovocitul de 60-80 microni este оnconjurat? de celule foliculare cubice, dispuse pe un singur rвnd periferic. Foliculii primari sufer? оn cea mai mare parte un proces involutiv (atrezie folicular?), iar cei care se dezvolt? migreaz? spre zona profund? a corticalei. Prin cre?tere, foliculii primari vor genera foliculi secundari la care se constat? multiplicarea celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a FSH. Celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a FSH. Celulele foliculare din jurul ovocitului devin оnalte ?i prismatice; a?ezate оn dou? straturi formeaz? membrana pelucid? (zona pellucida). Ovocitul din foliculul secundar cre?te pвn? la 90-100microni. Foliculii secundari sunt lipsi?i de cavitate, iar migrarea оn profunzimea corticalei este evident?. Оn procesul de cre?tere are loc multiplicarea intensiv? a celulelor foliculare care vor forma stratul granulos. Acela?i hormon de stimulare folicular?, FSH va stimula secre?ia lichidului folicular care va disloca celulele stratului granulos ?i va da na?tere cavit??ii sau antrului folicular. Astfel, foliculul cavitar se caracterizeaz? prin apari?ia ?i dezvoltarea cavit??ii foliculare la foliculii care au atins cel pu?in 300-400microni оn diametru. Оn acest stadiu ovocitul atinge 100microni, iar membrana pelucid? este bine conturat?. Оncepвnd cu acest stadiu de folicul cavitar, la exterior ?esutul conjunctiv se organizeaz? оn dou? straturi concentrice: teaca folicular? extern? ?i intern?. Acumularea lichidului folicular m?re?te cavitatea folicular? astfel оncвt stratul de celule granuloase, care ini?ial a fost compart, acum se divide; o parte din celule c?ptu?esc cavitatea folicular?, formвnd granuloasa, iar alta оnconjoar? ovocitul constituind coroana radiat? (corona radiata). Ovocitul оnconjurat de celulele coroanei radiate formeaz? discul proliger (cumulus oophorus). Acesta este ata?at de ovisac printr-o punte de leg?tur? constituit? dintr-un grup de celule care emit prelungiri citoplasmatice c?tre celulele zonei pelucide ?i membrana vitelin? realizвnd astfel nutri?ia. Foliculul matur (de Graaf) are aspect vezicular, formвnd o proeminen?? pe suprafa?a ovarului. Teaca extern? este format? din fibre colagene, reprezentвnd o vascularizare moderat?. Teaca intern? a foliculului matur prezint? celule tecale cu rol endocrin, cu o bogat? vasculariza?ie; pe suprafa?a sa intern? sunt dispuse celulele foliculare, оn 2-3 rвnduri, alc?tuind granuloasa. Structuirle tecale ?i granuloasa secret? estrogeni, progesteron ?i cantit??i reduse de androgeni care determin? оmpreun? apari?ia comportamentului sexual ?i modificarea tractusului genital pentru realizarea actului montei. Cre?terea titrului de estradiol ini?iaz? desc?rcarea unei cantit??i crescute de LH ?i оn consecin?? se precipit? dehiscen?a foliculului ovarian. Оn ovarele femelelor num?rul foliculilor primordiali (deci a ovogoniilor) variaz? оntre 60000-200000 ?i chiar mai mult оn func?ie de specie odat? cu оnaintarea оn vвrst? num?rul foliculilor scade brusc; astfel оn cele dou? ovare ale unei vaci оn vвrst? de 10 ani se g?sesc circa 2500 ovule. Prin urmare, marea majoritate a foliculilor primari ?i o parte din foliculi cavitari sufer? un proces de involu?ie – fenomenul de atrezie folicular?. Mecanismul endocrin al atreziei foliculare se explic? prin ac?iunea inhibitoare exercitat? de prolactin? ?i hormonul luteinizant asupra sintezei ovariene de estrogeni, precum ?i controlul endocrin exercitat de progesteronul corpului luteal asupra estrogenilor ovarieni. Atrezia folicular? se consider? drept fenomen fiziologic. Оns? unele forme de atrezie pot genera modific?ri patologice, condi?ionвnd dereglarea func?iei ovariene. Atrezia foliculilor se produce, de regul?, оnainte de instalarea pubert??ii. La femelele pubere, оn majoritatea cazurilor, atrezia are loc dup? ovula?ie ?i оn perioada de gesta?ie. Atrezia foliculilor se intensific? brusc dac? apar tulbur?ri оn reglarea nervoas? a func?iei ovariene. Ovula?ia const? оn ruperea peretelui folicului matur la nivelul stigmei ?i expulzarea ovocitului оmpreun? cu celulele coranei radiate ?i o mic? cantitate de lichid folicular, оn mod treptat ele fiind captate de pavilionul oviductului. Mecanismul ovula?iei nu este elucidat definitiv. Este оns? indiscutabil faptul c? aceasta este un proces complicat reflector dominat de interac?iunea coordonat? dintre sistemul nervos central ?i cel endocrin. Implicarea sistemului nervos оn procesul ovula?iei este dovedit? prin faptul c? aceasta are loc la vaci ?i iepe mai ales noaptea sau diminea?a, оntr-o atmosfer? lini?tit?. Este dovedit cu certitudine rolul LH-ului оn producerea ovula?iei, acesta elibereaz? histamina ?i prostaglandina. Prostaglandina F2-alfa care induc hiperemia, stimuleaz? activitatea enzimelor proteolitice, оn special a colagenazelor din lichidul folicular, realizвnd desprinderea ovocitului de peretele folicular ?i sub?ierea acestuia оn zona stigmei. Оn mecanismul hormonal al ovula?iei mai este implicat ?i progesteronul sintetizat de granuloasa foliculului de Graaf, structur? care prezint? un оnceput de luteinizare, preovulator ?i care prezint? un оnceput de luteinizare preovulator ?i care stimuleaz? eliberarea LH. La vac? valul de LH se produce la 1-5 ore dup? vвrful c?ldurilor, оn plus este stimulat? ?i de estrogenii foliculari. Prin maturarea foliculului ovarian (la vac? aceast? faz? cuprinde zilele 17-21 ale ciclului sexual), discul proliger (cumulus oophorus) se desprinde de membrana granuloas?, astfel оncвt ovocitul floteaz? liber оn lichidul folicular. Foliculul matur are aspectul unei vezicule ale c?rei dimensiuni variaz? de la specie la specie: 4-6cm la iap?, 12-15mm la vac?, 7-8mm la oaie, capr? ?i scroaf?, 2-3mm la c??ea ?i pisic?. Ovula?ia se poate produce pe toat? suprafa?a ovarului la majoritatea speciilor. La iap? ovula?ia se poate realiza numai la nivelul fosei de ovula?ie, care are o form? concav? orientat? ventro-median, singura suprafa?? neacoperit? cu o albuginee dens?. Nu cu mult timp оnainte de ovula?ie circula?ia ovarian? se intensific?, cre?te cantitatea lichidului folicular; peretele foliculului ovarian se sub?iaz? ?i la suprafa?a lui apare o proeminen?? conic? – apexul foliculului, constituit numai din membrana bazal? lipsit? de vascularizare, denumit? ?i stigm?, adic? locul ruperii ovisacului. Durata ovula?iei poate fi de cвteva secunde sau minute оn func?ie de m?rimea stigmei ?i localizarea оn folicul a discului proliger. Sub ac?iunea colagenazei peretele folicului se rupe, iar prin gaura oval? format? se produce scurgerea lichidului folicular care antreneaz? ovocitul оnconjurat de celulele coroanei radiate. Ovula?ia se desf??oar? оn mod normal atunci cвnd femelele beneficiaz? de condi?ii de mediu corespunz?toare, adic? de stimuli externi favorabili (lumin?, c?ldur?, umiditate), de o alimenta?ie cu nutre?uri de o valoare biologic? superioar? etc. La toate speciile de animale ovula?ia este stimulat? de actul montei. La mamiferele domestice ovula?ia se produce spontan, de regul? c?tre sfвr?itul c?ldurilor (excep?ie fac taurinele). La speciile cu ovula?ia provocat? aceasta se produce dup? 10-11 ore de la actul monei la iepuroaic? ?i 27 ore la pisic?; stimularea mecanic? cu o baghet? de sticl? a vaginului la pisic? ?i iepuroaic? provoac? ovula?ia. Dup? ovula?ie din structurile fostului folicul r?mвn celulele granuloasei, teaca extern?, teaca intern?, resturi de lichid folicular ?i coaguli de sвnge. La vac?, scroaf? ?i oaie hemoragia este neоnsemnat? ?i se realizeaz? prin traversul peretelui folicular; la iap? cavitatea folicular? se umple cu un coagul mare de sвnge ?i d? na?tere corpului hemoragic, care la palpare prezint? similitudini cu foliculul predehiscent. Sub influen?a unui complex de factori se instaleaz? o serie de modific?ri morfologice ?i biochimice ale vechilor structuri foliculare rezultвnd o nou? forma?iune endocrin? numit? corp galben sau corp luteal (CL) – gland? cu existen?? efemer? care secret? progesteron. Progesteronul secretat de corpul galben atenueaz? modific?rile realizate de estrogeni оn stadiul de excita?ie al ciclului sexual ?i preg?te?te endometrul pentru nida?ie, оmpiedicвnd totodat? contradic?iile uterine. Hormonul inhib? secre?ia de FSH, fapt care previne maturarea unor noi foliculi ovarieni, precum ?i manifestarea c?ldurilor. Progesteronul are rolul principal оn desf??urarea normal? a gesta?iei, asigurвnd schimburile nutritive ?i respiratorii оntre mam? ?i f?t. Оn evolu?ia corpului galben se disting trei faze: . luteogeneza (stadiul de organizare); . perioada luteotrofic? (stadiul de eflorescen??); . perioada de luteoliz? (stadiul de regresiune). Perioada de luteogenez? оncepe la bovine dup? 12 ore de la ovula?ie ?i const? оn organizarea corpului galben prin restructur?ri circulatorii; morfologice ?i biochimice pe baza elementelor celulare ale fostului folicul. Оn aceast? faz? de organizare exist? unele particularit??i legate de specie. Astfel, la iap? corpul galben se formeaz? numai din celulele granuloasei; la vac? oaie, scroaf?, capr? – atвt celulele granuloasei, cвt ?i din cele ale tecii interne. La vac? durata perioadei de luteogenez? este de 5-6 zile. Perioada de eflorescen?? (luteotrofic?) se caracterizeaz? printr-o serie de modific?ri determinate de factorii luteotrofici. La vac? ?i oaie activitatea corpului galben poate fi men?inut? doar de cuplul hormonilor LH ?i LTH. La scroaf? formarea ?i func?ia corpului luteal este determinat? de valurile de LH ?i de estrogeni. GnRH, de asemenea, are efecte luteotrofe. Stadiul de eflorescen?? este perioada оn care corpul galben secret? cantitatea cea mai mare de progestine. Оn parenchimul luteal are loc atвt biosinteza progestinelor de c?tre celulele luteale provenite din granuloas?, cвt ?i biosinteza, оn continuare, a estrogenilor de c?tre celulele luteale tecale. Cantit??i mici de progestine sunt secretate de granuloas? chiar оnainte de dehiscen?a folicular?. Parenchimul luteal este bogat оn compu?i organici (colesterol, caroten, acizi nucleici, glicogen) ?i оn enzime (fosfataza alcalin?, dehidrogenaze). Corpul galben este delimitat la exterior de o capsul? conjunctiv?, provenit? din teaca extern? care оn acest stadiu este mult оngro?at? ?i bogat vascularizat?. Perioada de luteoliz? (regresiune) const? atвt оn regresia corpului galben datorit? proceselor de degenerescen?? gras? ?i de fagocitare a celulelor luteale cвt ?i a prolifer?rii ?esutului conjunctiv оn detrimentul parenchimului. La vac? efectul luteolizei const? оn sc?derea nivelului progesteronului, оncepвnd cu zilele 11-13 de activitate. Factorul luteolitic este prostaglandina F2-alfa, secretat? de endometru. Estrogenii de asemenea au un efect luteolitic. Valurile de prostaglandin? оncep din ziua a 11-13-a ?i se оnmul?esc odat? cu apropierea stadiului de excita?ie. Prostaglandina ajunge din vena uterin? оn artera ovarian?; оn ceea ce prive?te mecanismul luteolizei, se pare c? prostaglandina anihileaz? efectul trofic al LH-ului asupra ?esutului luteinic. Оn consecin??, corpul galben se g?se?te, pe de o parte, sub influen?a efectului trofic al LH-ului ?i prolactinei, iar pe de alt? parte, a factorului litic (prostaglandina). Оncepвnd cu ziua a 13-14-a, la nivelul ?esutului luteal apar granule lipoidice, scade activitatea enzimatic?, se mic?oreaz? volumul celulelor, apare picnoza nucleilor (la vac? ?i oaie). Оn stadiul de regresiune a corpului galben biosinteza progestinelor treptat este mic?orat?, pвn? la sistare complet?. Corpul galben poate fi: . ciclic (progestativ) atunci cвnd nu s-a produs fecunda?ia; оn consecin?? corpul luteal are o perioad? de existen?? scurt? ?i regreseaz? c?tre sfвr?itul fazei luteinice a ciclului sexual; . corp galben de gesta?ie (gestativ), care se men?ine pe ovar atвt timp, cвt dureaz? gesta?ia; . corp galben persistent (patologic): atunci cвnd diverse cauze, altele decвt gesta?ia (deregl?ri hormonale, metrite), duc la prelungirea existen?ei lui. Stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual (luteinic) Stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual este faza de atenuare a estrului, reac?ia general? ?i c?ldurilor; urmeaz? dup? stadiul de excita?ie ?i se caracterizeaz? prin reac?ie negativ? a femele, fa?? de mascul – respingere sexual?. Animalul se lini?te?te, pofta de mвncare, productivitatea de lapte ?i calitatea lui, precum ?i compozi?ia sвngelui se restabilesc; secre?ia de mucus оnceteaz?, de ovula?ie, trece оn faza luteinic? – perioad? de organizare a corpului galben. Acest proces este coordonat hormonul de LH. Organizarea corpului galben se soldeaz? cu sinteza cresc?toare a progesteronului care preg?te?te structurile morfologice uterine pentru nida?ie, iar prin inhibarea sintezei de FSH sunt prevenite noi matur?ri foliculare sau ovula?ii, femelele manifestвnd anafrodezie. La vaci, epiteliul carunculilor uterini este puternic hiperemiat, uneori se produc rupturi vasculare, producвndu-se metroragii. Оn cazul оn care nu s-a produs fecunda?ia, stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual trece оn stadiul de echilibru, iar dominanta sexual? se schimb? cu cea alimentar?. Stadiul de echilibru al ciclului sexual Stadiul de echilibru (de lini?te) reprezint? perioada de stabilizare a produselor fiziologice din organismul femel, comportamentul femelei este caracterizat printr-o stare de indiferen?? fa?? de mascul. Оn ovare are loc regresia corpului galben. Uterul proliferat оn stadiile anterioare, involueaz?. Se remarc? trecerea treptat? de la faza luteic? la faza folicular?: scade nivelul progesteronului cauzat de regresia corpului galben ?i are loc cre?terea nivelului hormonilor estrogeni secreta?i de c?tre foliculii ovarieni evolutivi, care antreneaz? apari?ia fenomenelor sexuale, deci marcheaz? debutul unui nou sexual. Cicluri sexuale de valoare complet? ?i incomplet? Stadiul de excita?ie al ciclului sexual se prezint? ca un complex de fenomene biologice ce asigur? acomodarea organismului femelei ?i, оn special, a aparatului ei genital оn crearea condi?iilor favorabile оn vederea fecunda?iei ?i dezvoltarea produsului de concep?ie. Оn acest stadiu trebuie de eviden?iat gradul de manifestare a tuturor fenomenelor sexuale: 1. Estrului; 2. Reac?iei generale (excita?iei sexuale); 3) c?ldurilor; 4) matur?rii foliculilor ?i ovula?iei. Se deosebesc cicluri sexuale de valoare complet?, cвnd оn timpul stadiului de excita?ie se manifest? toate fenomenele – estrul, reac?ia general?, c?ldurile ?i ovula?ia, ?i de valoare incomplet?, cвnd decade unul sau cвteva fenomene, de exemplu estrul (ciclu sexual anestral), ovula?ia (ciclu sexual anovulator), c?ldurile (ciclu sexual alibid), reac?ia general? (ciclu sexual areactiv). Pot exista varia?ii de cicluri sexuale de valoare incomplet? (ciclu sexual areactiv-anovulator ?. a.). Оn cazul ciclurilor sexuale de valoare complet? stadiul de excita?ie poate s? se formeze sincron (оn aceea?i perioad? de timp), cвnd toate fenomenele – estrul, reac?ia general?, c?ldurile ?i ovula?ia, spre exemplu la vac?, se manifest? pe parcursul a 48 ore, ?i asincron – cвnd fenomene aparte se manifest? mai tвrziu, chiar la 5-6 zile de la debutul stadiului de excita?ie. Оn virtutea faptului c? оn majoritatea cazurilor la animalele domestice estrul, c?ldurile ?i ovula?ia mai mult sau mai pu?in coincid dup? timp, unii autori numesc toate fenomenele cu un singur termin «c?ldurile» sau «estrul». Factorii naturali care influen?eaz? ciclul sexual Desf??urarea оn condi?ii optime a procesului de reproduc?ie la animale este condi?ionat? de factorii mediului ambiant care ac?ioneaz? la toate etapele vie?ii acestora. De?i ponderea cea mai mare o are furajarea, al?i factori, ca cei de microclim?, sezon, de оngrijire a animalelor, asigurarea unui proces tehnologic adecvat speciei ?i categoriei de exploatare, precum ?i factorul social (genitostimulatorii) pot avea o mare importan?? оn desf??urarea normal? sau patologic? a procesului de reproduc?ie. La o alimenta?ie dezechilibrat? sau insuficient? prima reac?ie este sc?derea sau chiar oprirea func?iei de reproduc?ie, care poate fi preluat? doar atunci cвnd nu au ap?rut leziuni ireversibile ale segmentelor aparatului genital ?i nutri?ia este оmbun?t??it?. Activitatea gametogen? se manifest? numai la femelele care au o dinamic? ponderal? pozitiv?. Alimenta?ia caren?ial? оn cobalt, fosfor, fier, cupru ?i iod afecteaz? secre?ia gonadotropinelor ?i astfel apare aciclia (anafrodezia). La animale, func?ia de reproduc?ie este influen?at? negativ sau pozitiv de factorii de microclim?, ca temperatura, luinozitatea, umiditatea, curen?ii de aer, radia?iile calorice, compozi?ia aerului etc. Cвnd se оncadreaz? оn anumite limite, ace?ti factori influen?eaz? favorabil activitatea organelor, circula?ia, sistemul neuro-endocrin. Este cunoscut efectul pozitiv al luminii asupra func?iei hipotalamice, de care depinde sinteza ?i deple?ia hormonilor sexuali (excep?ie fac ovinele, la care care sc?derea duratei zilei este un stimulent). Astfel, cre?terea duratei zilei pвn? la 16 ore poate gr?bi cu mai mult de 40 zile apari?ia primului ciclu sexual din prim?var? la iap?. Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 |
ИНТЕРЕСНОЕ | |||
|