Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных - часть 2

acestora.

Exist? mai multe teorii ?i ipoteze referitoare la producerea ?ocului

termic, оns? nici una nu elucideaz? complet mecanismul apari?iei acestuia.

Se consider? c? un rol important оn acest sens оl au procesele de osmoz? ?i

difuzie din sperm?. Cu cвt aceste procese decurg mai lent, cu atвt

manifest?rile ?ocului sunt mai atenuate.

?ocul termic se manifest? deja la temperatura de +25-20(C, оns? spermii

sunt mai sensibili fa?? de acest fenoment la r?cirea spermei proasp?t

recoltat? mai jos de +18(C. De aceea, оn sala de recolt?ri ?i оn

laboratorul unde se lucreaz? cu sperma, temperatura nu trebuie s? fie sub

limita de +18(C.

Posibilitatea apari?iei ?ocului termic trebuie luat? оn seam? mai ales la

prelucrarea spermei de taur ?i berbec, care datorit? volumului mic al

ejaculatului, se r?ce?te mai repede.

Оn practica оns?mвn??rilor artificiale, pentru atenuarea ?ocului termic

se folose?te g?lbenu?ul de ou de g?in?. Lecitina, con?inut? оn g?lbenu?, se

absoarbe la suprafa?a game?ilor ?i formeaz? o pelicul?, care protejeaz?

membrana celular? a spermiului ?i оl face s? reziste la ac?iunea ?ocant? a

frigului. Alt? metod? de prevenire a ?ocului termic este coborвrea treptat?

a temperaturii pвn? la +4-2(C, care face posibil? adaptarea spermiilor la

regimul de temperatur? dat.

Punerea spermiilor оn condi?ii de anabioz?, prin crearea unor temperaturi

sc?zute, st? la baza conserv?rii materialului seminal prin refrigerare sau

congelare. Dup? reanimare, prin ridicarea temperaturii, game?ii о?i

restabilesc mobilitatea ?i capacitatea fecundant?.

Lumina. Razele solare directe omoar? spermii оn timp de 20-40 minute.

Lumina difuz? nu influen?eaz? viabilitatea game?ilor. Prin urmare, la

prelevarea ?i procesarea materialului seminal se evit? ac?iunea asupra

ejaculatelor, a razelor solare directe.

Reac?ia mediului. Este proprietatea fizico-chimic? a spermei care

reprezint? gradul de aciditate sau concentra?ia ei оn ioni de hidrogen.

Оntre pH-ul spermei, concentra?ie ?i metabolism exist? o strвns? corela?ie.

Astfel оn sperma deas? de berbec ?i taur pH-ul are tendin?? de aciditate

(6,6-6,9), ca rezultat al metabolismului cumulat оn acid lactic al

spermiilor, оn timp ce la sperma rar? de arm?sar ?i vier pH-ul este u?or

alcalin (7,0-7,9), din cauza num?rului redus de game?i care elibereaz? mai

pu?in acid lactic.

Glucoza este considerat? ca surs? principal? de energie a spermiilor atвt

оn mediul aerob cвt ?i оn cel anaerob; la sperma cu o concentra?ie ridicat?

оn fructoz? se constat? diminuarea оntr-un timp foarte scurt al pH-ului dat

de acumularea acidului lactic: la valoarea pH-ului de 6,3-6,4 apare

anabioza acid? a spermiilor. Acest principiu este pus la baza conserv?rii

spermiilor. Acest principiu este pus la baza conserv?rii spermei la

temperatura camerei (+16-18(C) ?i оn medii u?or acide (prin barbotarea

mediilor cu CO2).

Cre?terea оn continuare a acidit??ii (pH<6,2) datorit? acumul?rii ionilor

de hidrogen determin? moartea spermiilor prin distrugerea tegumetnului

lipoproteic, dispari?ia sarcinii electrice negative ?i aglutinarea

acestora.

Deplasarea pH-ului оn sensul alcaliniz?rii, ini?ial activizeaz?

mobilitatea game?ilor, iar mai tвrziu ace?tea mor.

Carbona?ii, fosfa?ii ?i citra?ii sunt elementele care formeaz? sistemul

tampon al spermei, datorit? c?ruia game?ii sunt capabili s? reziste o

anumit? perioad? de timp la modific?rile pH-ului.

Presiunea osmotic?. Presiunea osmotic? a spermei este constant? ?i se

apropie de cea a sвngelui. Plasma seminal? este izotonic? cu aceea a

spermiului, оntrucвt presiunea osmotic? a ei este egal? cu presiunea

osmotic? din interiorul gametului.

Spermii sunt foarte sensibili fa?? de modific?rile presiunii osmotice,

adic? fa?? de concentra?iile substan?elor din lichidul оn care se g?sesc.

De aceea, este necesar s? se ?in? seama la stabilirea mediilor de dilu?ie,

оntrucвt modificarea acestora spre hipotonie sau spre hipertonie, fa?? de

presiunea osmotic? a plasmei seminale, duce la mic?orarea viabilit??ii ?i

la moartea spermiilor.

Indiferent de situa?ie, se impune ca diluan?ii pentru conservarea spermei

s? fie izotonici cu spermii ?i ca acestea s? nu vin? оn contact cu apa.

Pentru sperm? sunt izotonice solu?iile de clorur? de sodiu de 1%,

bicarbonat de sodiu de 1%, citratul de sodiu de 3%, glucoza de 6,4% etc.

Flora microbian?. Exist? o corela?ie direct? оntre gradul de contaminare

a spermei cu microbi ?i fungi, calitatea materialului seminal ?i

fecunditatea (rata concep?iei) la animale. Оn condi?ii naturale, la

reproduc?torii s?n?to?i, оn tubii seminiferi, canalul epididimar, canalul

deferent ?i por?iunea incipient? a uretrei microorganismele lipsesc. Оns?,

datorit? contactului pe care sperma o are, оn timpul ejacul?rii cu diferite

segmente ale aparatului urogenital sau cu diferite aparate ?i instrumente

оn timpul examin?rii ?i prelucr?rii, la care se poate ad?uga influen?a

atmosferei s?lilor de recoltare, este imposibil de a se ob?ine un material

seminal steril.

Stabilirea celor mai importante locuri la nivelul c?rora sperma poate fi

poluat? microbian creeaz? posibilit??i reale pentru limitarea infect?rii

materialului seminal cu germeni patogeni sau condi?ionat patogeni. Aceast?

ac?iune, la care se adaug? ?i aseptizarea realizat? prin diferite

antibiotice ?i sulfamide ce se introduc оn diluan?ii pentru sperm?, are

repercusiuni directe asupra p?str?rii viabilit??ii spermiilor оn condi?iile

conserv?rii оndelungate.

Оn general, sursele de contaminare ale spermei pot fi externe ?i interne.

Mediul оnconjur?tor, оn care se efectueaz? recoltarea ?i prelucrarea

spermei, reprezint? una din cele mai importante surse de contaminare. Cele

mai frecvente surse externe sunt: atmosfera din ad?posturile

reproduc?torilor, s?lile de recoltare ?i laboratoarele, precum ?i

instrumentele cu care se recolteaz? ?i se efectueaz? examinarea ?i

prelucrarea spermei.

Num?rul de germeni din ad?posturile pentru reproduc?tori variaz? mult, оn

func?ie de o serie de factori: curen?i de aer, mi?carea animalelor,

umiditate, felul a?ternului. Оn general, num?rul de microorganisme din

ad?posturile de taurine este оntre 120 ?i 2500/m3 de arer. Оn condi?ii de

igien? necorespunz?toare num?rul microbilor atinge 1,6milioane/m3.

Sursele interne de contaminare a materialului seminal о?i au originea mai

ales la nivelul organelor aparatului genital. Astfel, flora bacterian?

nepatogen? ?i patogen?, specific? ?i nespecific? din sperm? reflect? gradul

de contaminare a aparatului genital.

C?ile de contaminare a organelor genitale ?i deci a spermei pot fi:

. calea hematogen? – principala оn contaminarea cu leptospire sau cu

Brucella;

. calea canalicular? – principala cale de contaminare a glandelor anexe,

a epididimului ?i uneori chiar a testiculelor.

Furoul poate fi surs? important? de infec?ie ascendent?, mai ales la

vier, datorit? particularit??ilor anatomice ale acestuia.

Dintre germenii nepatogeni оn sperm? se identific? Streptococi,

diplococi, stafilococi etc. Dac? rezisten?a animalului scade, germenii pot

deveni patogeni.

Germenii patogeni nespecifici din sperm? sunt E. coli, Corynebacterium

piogenes, Pseudomonas, Stafilococus piogenes, germenii din genul Proteus.

Germenii din genul Proteus, E. coli ?i Pseudomonas, оn asocia?ie cu

stafilococul piogen, determin? o propor?ie ridicat? de anomalii morfologice

?i sc?derea capacit??ii fecundante a spermei; pe lвng? importante

modific?ri enzimatice, ace?tea pot infecta ?i femelele, prin оns?mвn??ri

artificiale.

Germenii din flora bacterian? specific? prezint? un tropism particular

pentru aparatul genital mascul, оn aceast? grup? fiind оncadra?i Brucella

abortus, Vibrio foetus, Trichomonas foetus, Listeria monocytogenes, uneori

?i Mycobacterium tuberculosis. Оns?mвn?area femelelor cu astfel de sperm?

contaminat? conduce la apari?ia infec?iilor genitale.

Deseori оn sperm? sunt descoperi?i fungi patogeni (Candida albicans,

Aspergillus, Apsidia, Mucor etc.) care favorizeaz? apari?ia endometritelor,

iar оn cazul instal?rii gesta?iei pot provoca moartea produ?ilor

concep?ionali.

Ac?iunea substan?elor chimice. Majoritatea substan?elor chimice sunt

toxice pentru spermi. Dintre substan?ele neorganice mai toxice sunt

s?rurile ?i oxizii metalelor grele (mercur, plumb) care blocheaz? sistemele

enzimatice ale game?ilor. Sunt periculo?i pentru spermi de asemenea ?i

oxizii zincului, aluminiului, ferului, cuprului etc., de aceea оn practica

оns?mвn??rilor artificiale se folosesc instrumente nichelate sau

confec?ionate din sticl? ?i material plastic, iar sticl?ria – din sticl?

neutr?.

Vaporii de creolin?, lizol, terebentin?, eter, xeroform, iodoform ?. a.

au o ac?iune nociv? asupra spermiilor chiar de la distan??. Trebuie de luat

оn seam?, de asemenea, ac?iunea nefavorabil? asupra spermiilor a fumului de

tutun, a parfumului, precum ?i a mirosului de ceap? ?i usturoi.

O ac?iune foarte toxic? asupra game?ilor exercit? detergen?ii, acizii

neorganici, un ?ir de acizi organici ?i oxidan?ii.

Mai pu?in toxice pentru spermi sunt nitrofuranele. Sulfamidele ?i

antibioticele au o ac?iune relativ inofensiv? asupra spermiilor, de aceea

оn cantit??i admisibile se adaug? оn mediile de dilu?ie pentru sperm?.

Nec?tвnd c? оn practica оns?mвn??rilor artificiale este contraindicat?

aplicarea remediilor dezinfectante, totu?i pentru dezinfec?ia

instrumentelor se folosesc substan?e de acest fel. Mai bine venit оn acest

sens s-a dovedit a fi alcoolul etilic. Spre deosebire de alte substan?e

dezinfectante, acesta repede se evapor? ?i se dizolv? bine оn ap?. Cu

alcool de 70% se dezinfecteaz? utilajul, dispozitivele pentru recoltarea

spermei, precum ?i instrumentarul pentru оns?mвn?area artificial?.

R?m??i?ele de alcool r?mase pe instrumentar dup? dezinfec?ie se оnl?tur?

cu un tampon de vat? оmbibat оn solu?ie de clorur? de sodiu de 1%.

Bazele ?tiin?ifice ale recolt?rii spermei de la masculi

Activitatea de reproducere la masculi este generat? de reflexele sexuale:

de apropiere, erec?ie, salt ?i оmbr??i?are, intromisiune ?i ejaculare.

Modul de manifestare a reflexelor sexuale are un rol important оn

desf??urarea proceselor de reproducere.

Evolu?ia normal? a reflexelor sexuale are ca urmare eliminarea unei

sperme оn cantitate normal? ?i de calitate superioar?. Dereglarea sau

excluderea unuia din reflexele sexuale are drept consecin?? imposibilitatea

manifest?rii celorlalte reflexe sau elaborarea unei sperme calitativ

inferioare ?i оn cantitate mai mic?.

Reflexele sexuale, dup? cum se ?tie, fac parte din grupa reflexelor

оnn?scute sau necondi?ionate. Desf??urarea lor, deci actul sexual оn

totalitate, se produce sub influen?a sistemului neuroendocrin. O

contribu?ie important? оn reglarea normal? a proceselor reproductive o au

hormonii sexuali, care men?in reactivitatea sistemului nervos ?i stabilesc

un anumit grad de excitabilitate.

Оn timpul vie?ii animalului, peste reflexele necondi?ionate se suprapun

reflexele condi?ionate sau dobвndite. Ele se formeaz? sub influen?a

condi?iilor de via?? ale reproduc?torului (alimenta?ie, оntre?inere,

exploatare), le оnt?resc pe cele necondi?ionate ?i asigur? labilitatea

comportamentului sexual al masculului, adic? adaptarea celui din urm? la

noile condi?ii de reproduc?ie.

Оn centrele de оns?mвn?are artificial?, la o activitate sexual?

desf??urat? оn condi?ii favorabile are loc formarea ?i consolidarea

reflexelor sexuale pozitive, pe cвnd nerespectarea sistematic? a

condi?iilor оn timpul prelev?rii spermei (existen?a de zgomote, prezen?a

unor persoane str?ine, schimbarea tehnicianului recoltator ?i a locului

unde se face recoltarea) determin? suprapunerea reflexelor condi?ionate

negative, care fac dificil? recoltarea materialului seminal.

La masculii animalelor agricole ?i mai ales la tauri ?i vieri u?or se

formeaz? ?i se оnt?resc reflexe sexuale condi?ionate prin prezen?a unor

femele care nu sunt оn c?lduri, unor masculi ?i chiar unor manechine care

nu se aseam?n? neap?rat cu femelele din specia respectiv?.

Diferen?ierea neоnsemnat? оn comportamentul sexual al masculilor ?i оn

special nespecificitatea reflexului de salt ?i оmbr??i?are precum ?i

crearea unor condi?ii similare cu cele din timpul intromisiunii fac

posibil? recoltarea spermei de la reproduc?tori; prin urmare la baza

prelev?rii spermei de la masculi st? formarea ?i оnt?rirea reflexelor

condi?ionate pozitive.

Principii ?i metode de recoltare a spermei

Prelevarea spermei const? оn provocarea artificial? a ejacul?rii, f?r? a

avea loc actul sexual оntre mascul ?i femel?. Fiind o opera?iune foarte

important?, mul?i cercet?tori au c?utat s? amelioreze metodele de colectare

a spermei, f?r? s? prejudicieze s?n?tatea masculului. Оn afar? de aceasta,

metodele de recoltare a spermei trebuie s? asigure colectarea ejaculatului

f?r? pierderi, f?r? afectarea spermilor, precum ?i asigurarea unei calit??i

sanitare оnalte a materialului seminal.

Metodele existente de recoltare a spermei de la reproduc?tori se оmpart

оn:

. metode uretrale, ce permit ob?inerea spermei nemijlocit din uretra

masculului;

. metode vaginale, care ?in de colectarea spermei din vaginul femelei

dup? actul montei.

Metodele uretrale de recoltare a spermei

Recoltarea spermei cu vaginul artificial

Оn prezent este cea mai r?spвndit? form? pentru recoltarea spermei de la

reproduc?torii animalelor agricole. Vaginul artificial pentru prima dat? a

fost inventat de cercet?torul italian Giuseppe Amantea (1914), iar ulterior

a suferit modific?ri ?i оmbun?t??iri оn vederea adapt?rii lui pentru

recoltarea spermei la toate speciile (Walton, Ivanov, Milovanov, Comisarov,

Lipatov, Rodin).

Principiul recolt?rii spermei cu vaginul artificial const? оn asigurarea

condi?iilor existente оn vaginul natural al femelei оn c?lduri:

temperatur?, presiune, lubrifiere.

Vaginul artificial este alc?tuit din urm?toarele p?r?i:

. un tub cilindric rigid sau semirigid confec?ionat din cauciuc (taur,

vier), ebonit? (berbec) sau tabl? (arm?sar);

. o c?ma?? sub?ire de cauciuc;

. un pahar colector.

Tubul vaginal pe lungimea lui prezint? un orificiu astupat cu un dop sau

un robinet de ebonit? ?i un mвner pentru fixarea vaginului оn timpul

recolt?rii (la arm?sar).

Оn vaginul artificial pentru tauri se folosesc pahare colectoare din

sticl? cu pere?ii dubli sau colectoare de o singur? оntrebuin?are,

confec?ionate din polietilen?, оn form? de con.

Оn vaginul artificial pentru berbeci se folosesc pahare colectoare din

sticl? cu pere?ii dubli sau simpli. Paharele colectoare cu pere?ii dubli,

la un cap?t au o depresiune оn form? de con, pentru sperm?, iar la cap?tul

opus au o adвncitur? оn form? de pвlnie, cu un orificiu pentru a turna ap?

cald? оn spa?iul dintre pere?i: 50ml оn paharul colector pentru vaginul

berbecului ?i 100ml pentru vaginul taurului. Temperatura apei turnate

trebuie s? fie de 35-40(C, iar оn paharul colector, оn momentul recolt?rii

spermei, dup? оnc?lzirea pere?ilor lui, de 30-35(C. Dup? umplerea paharului

colector cu ap?. Orificiul se astup? cu un dop de cauciuc.

Paharele colectoare cu pere?ii dubli protejeaz? sperma de r?cirea brusc?

?i sunt folosite cвnd temperatura este mai joas? de +18(C.

Оn calitate de pahar colector оn vaginul artificial pentru vieri se

folose?te un borcan de sticl? de 500-1000ml. Оn borcan se monteaz? un

filtru de mas? plastic? pentru filtrarea secretului glandelor bulbo-

uretrale.

Paharul colector pentru vaginul artificial al arm?sarilor este

confec?ionat din cauciuc.

Preg?tirea vaginului artificial

Asamblarea vaginului se face prin introducerea c?m??ii vaginale оn

lumenul tubului vaginal ?i r?sfrвngerea ei peste capetele acestuia. Оntre

cele dou? componente se creeaz? astfel un spa?iu care este umplut cu ap?

cald? ?i aer (la unele specii). Pentru fixarea c?m??ii se folosesc inele de

cauciuc la ambele capete.

C?ma?a vaginului trebuie moderat intens? оn a?a fel, оncвt s? se creeze

cute longitudinale. Cutele helicoidale оmpiedic? intromisiunea ?i

desf??urarea corect? a reflexelor sexuale.

Sp?larea ?i dezinfectarea vaginului se face cu ajutorul unor perii cu

coad? lung?, cu ap? c?ldu??, оn care se poate ad?uga o cantitate mic? de

bicarbonat de sodiu (2-3%), se cl?tesc cu ap? curg?toare. Sterilizarea

vaginului se face, apoi prin autoclavare. Оn centrele de reproduc?ie

fiecare reproduc?tor are dou? vagine artificiale, care dup? sterilizare se

p?streaz? оn dulapuri-termostate la temperatura de 42(C, urmвnd s? se

preg?teasc? оnainte de recoltare.

Prin orificiul din peretele tubului vaginal se introduce ap? cald? оn a?a

fel, оncвt оn timpul recolt?rii temperatura interioar? оn vaginul

artificial s? fie de 40-42(C.

Cantitatea de ap? turnat? оn vagin ?i temperatura ei la diferite specii de

reproduc?tori

|Reproduc?torul |Modelul vaginului |Cantitatea de ap?,|Temperatura apei, |

| | |ml |(C |

|Taur |Scurt, de cauciuc |300 |60-65 |

|Berbec |De ebonit? |150-180 |50-55 |

|Vier |De cauciuc |300-400 |60-65 |

|Arm?sar |De tabl? |1500-1800 |50-60 |

Presiunea este creat? de apa cald? ?i de aerul care se introduce printr-

un dispozitiv din ebonit?, de forma unui robinet ata?at la dopul vaginului.

Lubrifierea c?m??ii vaginale, prin care se imit? mucusul estral, se

realizeaz? prin ungerea acesteia cu diluant steril pentru sperm?. La unul

din capetele vaginului artificial se ata?eaz? paharul colector, care la

taur se fixeaz? cu un inel de siguran??, pentru a nu fi azvвrlit оn timpul

recolt?rii.

Este strict necesar ca recoltarea spermei cu vaginul artificial s? se

fac? оn condi?ii igienice, pentru a se evita contaminarea materialului

seminal cu diferi?i agen?i infec?io?i ?i parazitari.

Recoltarea spermei cu vaginul artificial se face fie pe femele оn

c?lduri, fie pe femele care nu sunt оn c?lduri, pe al?i masculi fie pe

manechine. Opera?ia de prelevare se efectueaz? оn sala de recoltare.

Recoltarea spermei prin masajul ampulelor canalelor deferente. La tauri,

оnainte de recoltarea spermei, perii de pe furou se tund. F?r? contactul

prealabil al taurului cu vaca, recoltarea spermei este imposibil?. De aceea

taurul este contactat cu femela pentru excita?ia sexual?, sub ac?iunea

c?reia sperma din epididimul testicular se deplaseaz? оn ampulele canalelor

deferente. Ulterior, mвna lubrefiat? se introduce оn intestinul rect, se

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5